Nas infundat care curge tot timpul? Descoperiti cauzele
Doresc sa aflu mai multe detalii
Pentru a deslusi misterul din titlul articolului, trebuie sa incepem cu un interogatoriu, sau anamneza in limbaj medical. Pacientul trebuie sa ofere detalii legate de:
perioada de cand sufera de aceasta afectiune?
- daca este infundat pe ambele nari sau doar pe una?
- narile se infunda pe rand, cand o nara, cand cealalta?
- obstructia nazala este permanenta sau intermitenta?
- cand se infunda? Dimineata, in cursul zilei, seara? La locul de munca sau acasa?
- ce curge din nas?
- curge din ambele nari?
Pentru a putea sa ne facem o idee referitoare la un diagnostic, este obligatoriu sa raspundem la acele intrebari.
Afectiuni infecto – inflamatorii nazale
Inflamatia mucoasei nazale, indiferent de cauza care a produs-o, se numeste rinita. Dar, cum exista o unitate structurala intre mucoasa de la nivelul foselor nazale si cea sinusala, de cele mai multe ori avem de-a face cu o rinosinuzita.
1. Infectia virala
Cauzele de aparitie a rinitelor pot fi numeroase. De cele mai multe ori avem de-a face cu o simpla infectie virala care se manifesta prin obstructie nazala si rinoree seroasa, apoasa. In acest caz tratamentul se rezuma la aplicarea de descongestionante nazale si toaleta foselor nazale cu apa de mare. Aplicare de spray-uri descongestionante trebuie facuta cu responsabilitate si pe o perioada scurta de timp. Pentru a favoriza drenajul rinosinusal este deosebit de important ca nasul sa fie liber.
Se poate evita foarte usor aparitia unei infectii la nivel rinosinusal prin simpla aplicare de solutii descongestionante. Obstructia nazala determina stagnarea secretiilor la nivel rinosinusal, secretii care se pot coloniza bacterian. Lavajul cu apa de mare este deasemenea foarte util.
Totusi, in situatia in care avem de-a face cu o colonizare bacteriana, iar secretiile se transforma din incolore in galben-verzui si se insotesc de febra, este indicat sa se apeleze si la tratament antibiotic.
Acest tratament antibiotic nu trebuie sa fie luat dupa schemele de tratament de genul „asta am gasit prin casa”, „acesta mi-a fost recomandat de catre farmacist”. In situatiile in care nu este vorba despre urgente, tratamentul antibiotic se administreaza numai dupa ce s-a recoltat corect o secretie nazala si s-a identificat agentul infectios, ulterior efectuandu-se o antibiograma.
Ce insemna secretie corect recoltata? Inseamna ca acel mediu de recoltare trebuie introdus la nivelul foselor (medicii ORL-isti cunosc aceasta procedura). De cele mai multe ori se recolteaza superficial, de la nivelul vestibulului nazal, iar rezultatul este invariabil: stafilococul auriu. Acest lucru este sinonim cu a recolta secretie din oricare loc de pe piele.
2. Alergia
O alta cauza frecventa de aparitie a obstructiei nazale si a rinoreei este reprezentata de alergie. Sunt bine cunoscute ca si perioade critice sezonul de primavara si toamna. Este salutara decizia autoritatilor de a interveni in lupta pentru combaterea ambroziei. Din cauza acestei plante apar in sezonul de toamna supraaglomerari la usile medicilor alergologi. Cum se manifesta rinita alergica? De cele mai multe ori pacientii prezinta obstructie nazala, rinoree seroasa abundenta, accese de stranut „ in salve”, prurit nazal si ocular. Medicul alergolog este in masura sa identifice alergenul care a produs disconfortul dar si sa initieze tratamentul simptomatic – antialergic, descongestionant nazal.
Trebuie mentionat faptul ca exista un trend crescator in utilozarea produselor naturiste. Exista pe piata o serie intreaga de spray-uri nazale sau produse pe baza de propolis. De cele mai multe ori, aceste produse au o eficienta si tolerabilitate foarte bune insa, daca pacientul este alergic la diverse polenuri, este indicat a se evita astfel de produse care pot agrava simptomatologia.
Un mijloc eficient si util in combaterea obstructiei nazale este reprezentat de corticoizii topici. Exista o temere nefondata „in popor” referitoare la administrarea intranazala a „cortizonului”. Acest lucru nu este bazat pe argumente stiintifice. Avantajul administrarii intranazale de substante corticoide este reprezentat ca nu creeaza dependenta iar efectul descongestionant, desi se instaleaza mai greu, este de durata. Aceste spray-uri pot fi folosite pe parcursul a 2-3 luni.
3. Rinitele medicamentoase, hormonale, ocupationale
Una din provocarile cu care se confunta medicii ORL-ist este reprezentata de pacientul de varsta a treia. Acesta poate prezenta rinita senila care se manifesta in special prin rinoree seroara posterioara. Pacientul este deranjat de faptul ca „i se scurg in gat” secretii mucoase. Investigatiile clinice si paraclinice efectuate pun diagnosticul de rinita si il exclud pe cel de rinosinuzita. Ca si tratament, acesta se poate rezuma la aplicarea de solutii trofice ale mucoasei (precum vitamina A) sau lavajul salin.
Deasemenea pacientele gravide pot prezenta rinita de sarcina, cand nu pot face abuz de substante descongestionante. Lavajul cu solutii salinte hipertone (care contin mai multa sare in comparatie cu cele izotone) poate fi util in astfel de situatii.
In cazul in care tratamentul medicamentos s-a dovedit a fi ineficient, se poate apela cu succes la tratament chirurgical. Acest tratament chirurgical poate fi efectuat in ambulator sau sub anestezie generala, in functie de cum decide medicul ORL-ist. Este importanta colaborarea intre medic si pacient. In urma consultului ORL se stabileste aspectul rinitei (hipertrofie osoasa/mucoasa), capacitatea mucoasei de a reactiona la substante vasoconstrictoare. Operatia pentru rinita hipertrofica are ca scop crearea unei filiere respiratorii eficiente. Operatia din ambulator se efectueaza sub anestezie locala, cu ajutorul LASER-ului sau a radiofrecventei. Riscurile de sangerare sunt minime iar rezultatele sunt bune. In cazul in care hipertrofia include si componenta osoasa, este recomandata efectuarea unei operatii sub anestezie generala, cand este indepartata o parte din mucoasa si structura osoasa a cornetelor nazale inferioare. Riscul de sangerare este minimalizat prin hemostaza intraoperatorie cu electrocauterul. Aceasta manevra impune suportarea unui tamponament nazal pentru 24 ore insa rezultatele sunt foarte bune.
4. Rinosinuzitele
Orice inflamatie sau infectie la acest nivel se poate traduce printr-un diagnostic de rinosinuzita frontala, maxilar, etmoidala sau sfenoidala. De cele mai multe ori, procesul inflmator curpinde mai multe sinusuri si putem vorbi astfel de rinopolisinuzite sau pansinuzite. Semnele si simptomele majore ale unei sinuzite sunt: senzatie de presiune/plenitudine faciala, obstructie nazala, rinoree anterioara sau posterioara, afectarea mirosului si febra in cazul rinosinuzitelor acute.
Trebuie remarcat faptul ca in criteriile majore de diagnostic nu este inclusa durerea ci senzatia de presiune. Sunt multi pacienti care prezinta cefalee si care confunda o nevralgie simpla cu o sinuzita. Rinoreea din sinuzite nu mai este precum cea din rinite.
De aceasta data, la examenul clinic al pacientilor se remarca secretii muco-purulente care se scrug de la nivelul meatului nazal mijlociu sau dinspre recesul sfenoetmoidal. Iata de ce este absolut obligatoriu sa se recolteze secretii de la acest nivel in vederea identificarii corecte a infectiei. Acest examen clinic poate fi dublat de un examen endoscopic nazal, care nu este dureros, si este tolerat chiar de catre copii. Avantajul este ca imaginea intranazala este marita si afisata in timp real pe un monitor.
O particularitate in diagnosticul rinosinuzitelor, atunci cand medicul ORL-ist o considera necesara, este reprezentata de investigatia imagistica. Radiografia de sinusuri anterioare sau posterioare ale fetei a avut un rol bine definit in diagnosticul paraclinic al acestei afectiuni insa acum are rol doar de orientare. Standardul de aur este reprezentat de computer tomogral. Se pot obtine informatii despre anatomo-patologia locala. Aceasta investigatie se realizeaza rapid, in aproximativ 5 – 10 minute si este accesibila ca pret (aproximativ 30 - 50 euro) – in cazul in care pacientul nu reuseste sa o faca pe decontare la casa de asigurari. In cazul in care sunt prezente deja complicatii ale sinuzitelor sau deja s-a cronicizat, se poate indica un tratament chirurgical. Acest tratament se efectueaza sub anestezie generala, pacientul avand un confort maxim.
Desemenea, operatiile care presupuneau un abord la nivelul santului gingivo-labial - fosa canina, dupa care multi pacienti prezentau sechele de tipul nevralgiilor sunt rezervate actual cazurilor in care mucoasa sinusala nu mai are capacitatea de a se vindeca. Actualmente sunt chirurgi talentati care efectueaza interventiile chirurgicale sub control endoscopic, cu pense fine, astfel incat pacientii se intreaba uneori daca chiar au fost operati. Chiar daca este greu de crezut, progresul in domeniu dar si zbuciumul unor sefi de sectie ORL a facut ca anumite locuri si sali de operatie sa arate mai bine decat multe spitale din afara granitelor tarii.
Tratamentul postoperator este deosebit de important iar pacientul trebuie sa inteleaga faptul ca este esential sa se prezinte zilnic la control pentru indepartarea secretiilor si crustelor de la nivelul foselor nazale. Altfel, exista riscul de vindecare vicioasa, cu consecinte nedorite atat pentru pacient dar si pentru medic.
5. Sinuzita insotita de polipi
Acesti polipi sunt diferiti de „polipii” copilariei. Se manifesta tot prin obstructie nazala, rinoree si hiposmie/anosmie. Tendinta acestor polipi este de a-si mari volumul. Cand este necesar, se impune tratament chirurgical. Este importanta urmarirea prin controale periodice la medicul ORL-ist pentru a primi cele mai bune indicatii de tratament. Polipii nazali ai adultului reprezinta o boala recidivanta. Sunt pacienti care au multe de operatii de acest fel, actualmente neexistand un tratament medicamentos care sa rezolve cauza si nu efectul.
In cazul in care nu se instituie tratamentul la timp, o sinuzita, indiferent de tipul ei, poate avea consecinte fatale. Procesul infecto-inflamator se poate extinde la zonele invecinate, inclusiv la cutia craniana.
In ceea ce priveste polipii copilului, acestia se pot manifesta tot prin obstructie nazala si rinoree. Polipii copilului, sau rinoadenoidita cronica hipertrofica nu este altceva decat marirea in volum a unui tesut limfatic, ca urmare a infectiilor repetate din zona ORL.
Dr. Daniela Lupoi, Medic Specialist Otorinolaringologie in cadrul Clinicii Gral Stefan cel Mare ne spune ca „corpul omenesc este „o masinarie” fenomenala, rezultatul imposibil al unei evolutii ci mai degraba al unei Creatii. Afirm aceste lucruri deoarece consider ca ceea ce ar trebui sa avem, avem acolo unde trebuie. In speta, orice om prezinta un tesut limfatic in zona faringiana, care are rol de santinela imunitara la poarta aerodigestiva de intrare in organism. Aceasta „santinela imunologica” a fost denumita inelul limfatic al lui Waldeyer si este alcatuit din: amigdalele palatine (cele pe care le observam cand deschidem gura), amigdala linguala, foliculii limfatici Gilette, amigdala peritubara Gerlach si amigdala lui Luschka (ultimele doua sunt situate in spatele nasului).
Oricare din aceste structuri limfatice se pot hipertrofia, pot creste in volum. In momentul in care amigdala lui Luscka se hipertrofiaza, apare obstructia nazala, secretii nazale dar si cele de la nivelul urechii nu mai pot fi drenate eficient. In acest caz, substantele vasoconstrictoare nu amelioreaza obstructia nazala a copilului, acesta avand o voce „adenoidiana”. Se impune operatia de scoatere a acestei amigdale, sub anestezie generala (traumatismul pentru copil fiind minim). Se evita astfel aparitia complicatiilor, dintre cele mai de temut fiind otite repetate cu posibila afectare irecuperabila a auzului.
Patologie tumorala
Formatiunile tumorale rinosinusale se manifesta prin obstructie nazala unilaterala, intr-un stadiu incipient. Deasemenea, obstructia nazala se poate insoti de rinoree unilaterala, insa de multe ori, ceea ce curge din nas pot fi secretii serosanguinolente sau chiar sange. Trebuie retinut faptul ca o obstructie nazala unilaterala insotita de sangerare, impune o prezentare de urgenta la medicul ORL in vederea stabilirii unui diagnostic. Aceste tumori pot fi benigne sau maligne. In cele mai multe cazuri se impune recoltarea unui fragment din formatiunea tumorala si stabilirea diagnosticului histopatologic, care dicteaza atitudinea terapeutica ulterioara.
Alte situatii
Sunt anumite situatii particulare care se pot insoti de obstructie nazala si rinoree. Nu exista rinita unilaterala. Nu poate exista o rinoree unilaterala, mai ales daca din nas se scurge un lichid clar, in picatura. In acest caz, cel mai probabil este vorba despre un defect la nivelul tavanului foselor nazale prin care se scurge lichid cefalorahidian. Diagnosticul este pus pe baza unor investigatii clinice si paraclinice iar tratamentul se poate rezolva chirurgical, evidtandu-se astfel riscul de aparitie a unor eventuale meningite.
Pentru detalii suplimentare si programari puteti suna la Call Center: 021-323.00.00 sau *GRAL (*4725).