Analize de genetica/Biologie Moleculara

De ce sa faci testul de detectie pentru HPV?

• 99% dintre cazurile de cancer de col uterin pot fi cauzate de infectia persistenta cu HPV cu risc crescut.
• Mortalitatea prin cancer de col uterin ocupa locul 3 la nivel mondial!

Ce genotipuri HPV sunt testate?

• Prin testul de genotipare HPV, sunt detectate atat genotipuri considerate cu risc crescut (care pot conduce in timp la aparitia cancerului de col uterin), cat si genotipuri cu risc scazut (care sunt asociate cu negii genitali = papiloame)
• *Se testeaza 28 de genotipuri (au fost selectate cele care au fost asociate cu cancerul de col uterin si revizuite in acelasi timp cateva genotipuri care anterior erau considerate posibil/probabil risc crescut, dar si eliminate altele care nu erau regasite frecvent in populatie).
• **Genotipurile testate sunt:
  • HPV cu grad ridicat de risc (high risk): 16, 18, 26, 31, 33, 35, 39, 45, 51, 52, 53, 56, 58, 59, 66, 68, 69, 73 si 82 si
  • HPV cu grad scazut de risc (low risk): 6, 11, 40, 42, 43, 44, 54, 54, 61 si 70.

Ce metoda este utilizata?

• Metoda utilizata este de inalta precizie: extractie automata de ADN, urmata de tehnica Real-Time PCR multiplex, folosind kituri de amplificare validate CE-IVD, care permit amplificarea, detectia si diferentierea simultana a mai multor genotipuri HPV.
• Prezenta inhibitorilor reactiei este testata prin folosirea unui control intern de extractie. In paralel, se folosesc controale ale reactiei - pozitiv si negativ.

Cand se recomanda genotiparea HPV?

• Medicul ginecolog poate recomanda acest test impreuna cu testul Babes-Papanicolau femeilor peste 30 de ani. In functie de fiecare caz in parte, poate fi recomandat si inainte de aceasta varsta.

Care sunt simptomele hepatitei virale?

• In cazul hepatitei apar urmatoarele simptome: icter, urina inchisa la culoare, materii fecale decolorate, greata, varsaturi, febra, oboseala, diaree, inapetenta. Acestea necesita teste specifice de diagnostic.

Care sunt tipurile de hepatite cunoscute?

• Cele mai grave forme de hepatite cunoscute sunt infectiile cu virusurile hepatitice B, C si D, putand cauza ulterior hepatita cronica, ciroza sau cancer hepatic. Pe langa acestea, se mai cunosc alte virusuri hepatitice, precum A, E, G si TT.

Cum se transmite hepatita B?

• Virusul hepatitei B (VHB) se poate transmite prin: sangele si produsele de sange infectate, contactul sexual neprotejat cu o persoana infectata si transmiterea de la mama la fat (in special in timpul nasterii). Uneori, infectia cu virusul hepatitei B se asociaza infectiei cu virusul hepatitei D (VHD), mai rar si cu VHC sau chiar HIV.
• Mare parte din persoanele infectate cu virusul hepatitei B reusesc sa elimine virusul in mai putin de 6 luni, in aceasta perioada fiind asimptomatici. Restul vor deveni purtatori cronici, in timp putand ajunge la ciroza sau cancer hepatic.

Cand se recomanda efectuarea testulului de detectie ADN VHB (cantitativ – masurarea viremiei)?

• Testul ofera informatii asupra gradului de replicare virala si este un indicator al evolutiei bolii, fiind foarte util in indicarea directiei optime de tratament, ghidand medicul de specialitate, alaturi de rezultatele celorlalte analize.

Este indicat acest test la femeile insarcinate?

• Din pacate, peste 90% dintre nou – nascutii infectati cu acest virus vor prezenta simptome severe si vor dezvolta in viitor hepatita cronica, de aceea este foarte util screening-ul femeilor insarcinate pentru depistarea precoce a infectiei si limitarea riscului de transmitere la fat.

Cum se transmite Virusul hepatitei C (VHC)?

• Acesta este transmis pe cale sangvina, prin contact direct cu sangele infectat, rar de la mama la fat.

Ce complicatii poate avea hepatita C?

• Riscul ca un pacient sa devina purtator cronic este foarte mare, putand dezvolta ulterior ciroza sau cancer hepatic.

Cum se face diagnosticarea infectiei cu hepatita C?

• In laborator, diagnosticarea infectiei cu virusul hepatitic C se poate face atat serologic prin detectarea anticorpilor specifici – anticorpii HCV, cat si prin teste moleculare care detecteaza concentratia virala - viremia.
• In cazul hepatitei C, rezultatele serologice pozitive trebuie completate si cu teste cantitative, pentru a putea deosebi o infectie recenta de una mai veche, dar si pentru stabilirea unui tratament adecvat. De asemenea, pentru a avea acces la scheme de tratamente noi, fara interferon, trebuie determinata incarcatura virala.

Ce tehnica este folosita pentru testul de detectie ARN VHC (cantitativ)?

• Tehnica folosita este complet automata, bazata pe tehnica Real-Time PCR, iar kitul de reactie si echipamentele utilizate (cobas 4800, Roche Diagnostics) sunt validate si marcate CE-IVD, permitand obtinerea de rezultate precise, rapide si cu limite de detectie foarte scazute. Intregul proces este verificat prin folosirea in fiecare runda de lucru a controalelor pozitive si negativ.
• In tehnica Real-Time PCR, intensitatea semnalului fluorescent este direct proportionala cu cantitatea de material genetic initial.

• Informatii despre testarea Covid-19 aici

Cand este util acest test?

• Atunci cand avem simptomele unei infectii respiratorii (febra, tuse, rinoree, congestie nazala, cefalee, dureri musculare), diagnosticarea pe baza simptomelor fiind foarte dificila.
• Virusurile cu tropism respirator pot cauza infectii foarte grave in special in randul varstnicilor, copiilor si pacientilor imunocompromisi, de aceea este utila diferentierea infectiei cu SARS-CoV-2 de alte infectii respiratorii.

Care sunt avantajele acestui test?

• Dintr-o singura proba putem detecta simultan virusul SARS-CoV-2, virusurile gripale A si B (Influenza A si B), dar si Virusul sincitial respirator (RSV).
• Metoda de detectie este una foarte precisa, cu mare sensibilitate si specificitate: Real-Time RT-PCR, folosind kituri de amplificare validate CE-IVD.
• Calitatea extractiei de ARN, precum si prezenta inhibitorilor reactiei sunt testate prin folosirea a doua controale interne de extractie (endogen si exogen). De asemenea, in fiecare run sunt incluse controale ale reactiei - pozitiv si respectiv negativ.
• Diagnostic molecular rapid si precis (spre deosebire de testele rapide, testul PCR este mult mai precis, mai sensibil si mai specific).
• Timp castigat pentru pacienti si medicul specialist.
• Metoda: Real-Time PCR multiplex.
• Stabilitate proba: proba este stabila la 2 – 8°C, maximum 3 zile. 

Cum se manifesta intoleranta la lactoza?

• Intoleranta la lactoza (hipolactazie) se poate manifesta prin diverse simptome gastrointestinale care apar dupa consumul de lapte sau produse lactate: balonare, crampe abdominale, flatulenta, diaree etc., sistemul digestiv al acestor persoane fiind incapabil sa realizeze digestia si absorbtia lactozei.

Cand se recomanda testul genetic pentru evidentierea predispozitiei pentru intoleranta la lactoza?

• Se recomanda in cazul simptomelor de meteorism abdominal, diaree, greata, varsaturi, senzatie de oboseala si cefalee, aparute dupa consum de produse cu lactoza; in caz de simptome care sugereaza sindromul de colon iritabil; pentru diagnostic diferential intre intoleranta primara si secundara (celiachie, boala Crohn, colita ulceroasa) sau in cazul hipoglicemiei de cauza neprecizata.

Ce proba biologica se recolteaza?

• Se recolteaza sange periferic, din care va fi extras ADN genomic uman.

Cand poate veni pacientul la recoltare?

• Nu trebuie indeplinite conditii speciale inainte de recoltare: pacientul poate manca, poate bea cafea, nu exista restrictii in acest sens. Proba se poate recolta in orice moment al zilei.

Ce metoda este folosita si care sunt avantajele acesteia?

• Tehnica folosita este Real-Time PCR. In cadrul acesteia, ampliconii sunt detectati rapid, in timpul reactiei, inca din etapa de crestere exponentiala (cand se dubleaza cantitatea de amplicon la fiecare ciclu de reactie). Acuratetea rezultatelor este superioara fata de tehnicile de PCR clasice, iar sensibilitatea si specificitatea în cazul tehnicii Real-Time PCR sunt mult imbunatatite.

Ce rezultate putem obtine?

• Putem obtine 3 tipuri de rezultate:
  • Genotipul homozigot 13910 C/C – confirma predispozitia genetica pentru intoleranta primara la lactoza. Un rezultat pozitiv C/C in copilarie indica o predispozitie genetica (acest lucru nu inseamna ca la momentul acesta s-ar fi dezvoltat o intoleranta la lactoza, ci ca aceasta poate aparea in timpul vietii).
  • Genotipul homozigot 13910 T/T nu prezinta predispozitie genetica pentru intoleranta primara la lactoza.
  • Genotipul heterozigot 13910 C/T este rareori asociat cu o intoleranta primara la lactoza, si daca aceasta exista, simptomele sunt moderate.

* Se vor lua in considerare pentru diagnosticul diferential, pe langa formele de intoleranta secundara la lactoza, si alergiile alimentare sau un deficit de diaminoxidaza. 

Cand este indicat acest test?

• Studiile au aratat ca prezenta alelei HLA-B27 este asociata cu aparitia unor boli autoimune, precum spondilita ankilopoietica (AS), artrita reactiva, artrita reumatoida juvenila sau uveita anterioara.
• Testul HLA-B27 este util atunci cand o persoana are dureri acute sau cronice si inflamatie la nivelul coloanei vertebrale, gatului, pieptului, ochilor si/sau articulatiilor, dar si atunci cand medicul suspecteaza existenta unei boli autoimune, care este asociata cu prezenta antigenului HLA-B27.
• Adesea, medicii trebuie sa se bazeze pe observatiile lor clinice si pe rezultatul testului HLA-B27, atunci cand pun diagnosticul de spondilita anchilozanta, deoarece modificarile caracteristice ale oaselor nu vor putea fi detectate timp de mai multi ani.

Care este rolul HLA.B27?

• HLA-B27 poate fi considerat un marker care indica predispozitia persoanei respective la aceste boli. Nu este obligatoriu ca persoana care prezinta antigenul HLA-B27 sa dezvolte una dintre aceste afectiuni.
• HLA.B27 nu este o mutatie, ci un polimorfism

Ce simptome are spondilita ankilopoietica (AS)?

• Boala este caracterizata prin durere, inflamatie, precum si printr-o rigidizare progresiva a coloanei vertebrale, a gatului si a pieptului. De obicei, aceste simptome debuteaza dupa varsta de 30 de ani, sexul masculin fiind mai predispus. Este asociata intr-o proportie semnificativa cu prezenta HLA-B27 (antigenul HLA-B27 este intalnit la 90-95% dintre pacienti, detinand un rol important in aparitia bolii). Diagnosticul se pune pe baza simptomatologiei si a modificarilor radiografice sau pe baza RMN. Detectia prezentei HLA-B27 este utila in stadiile timpurii ale bolii, coroborata uneori cu istoricul familial si alte analize de laborator, permitand diagnosticul diferentiat de alte maladii cu simptomatologie comuna. 

• Testarea mutatiilor in gena EGFR pentru la nivelul exonilor 18, 19, 20 sau 21 ( inclusiv a mutatiei de rezistenta T790M) este absolut necesara pentru indicatiile terapeutice si stabilirea prognosticului in majoritatea tipurilor de neoplasm pulmonar metastatic (cancer pulmonar scuamos si nonscuamos), pentru initierea terapiilor noi (de terapie tintita sau imunoterapie) de linia I.

• Aceste teste sunt indicate in cazul trombofiliei ereditare – mutatia factorului II (protrombina) G20210A, factor V Leiden, MTHFR C677T si A1298C, polimorfismul 4G/5G al genei PAI-1 etc.