ADHD: Ce este și cum îți poate afecta viața

Ce este ADHD?

Manifestări

• Dificultăți în menținerea atenției și concentrării pe sarcini sau activități care necesită efort mental susținut.
• Uitarea frecventă a detaliilor și dificultăți în organizarea activităților.
• Dificultăți în finalizarea sarcinilor sau activităților, deoarece persoana se poate plictisi sau se poate distrage ușor.

• Neliniște constantă și nevoia de a fi mereu în mișcare.
• Dificultate în a sta liniștit sau în a rămâne într-un singur loc, mai ales în situații unde este necesar (cum ar fi la școală sau la masă).
• Impulsivitate motorie, cum ar fi alergatul sau săritul în situații inadecvate.

• Reacții rapide fără a gândi consecințele, cum ar fi întreruperea altora în conversații sau luarea deciziilor fără a evalua în mod adecvat riscurile.
• Dificultate în așteptarea rândului sau în a respecta regulile și normele sociale.

Tipuri de ADHD

• Dificultăți în menținerea atenției pe sarcini sau activități.
• Ușor de distras de stimuli externi.
• Probleme în organizarea sarcinilor și activităților.
• Uitarea frecventă a detaliilor zilnice.
• Evitarea sau lipsa de interes pentru sarcini care necesită efort mental susținut.

• Agitație constantă, bătut din picioare sau alte mișcări repetitive.
• Vorbire excesivă și dificultăți în a sta liniștit.
• Intervenții frecvente în conversații sau jocuri.
• Impulsivitate în luarea deciziilor fără a lua în considerare consecințele.
• Dificultăți în a aștepta rândul sau în a rămâne liniștit în situații în care acest lucru este necesar.

• O combinație de simptome de neatenție și hiperactivitate-impulsivitate.
• Persoanele cu acest tip prezintă atât simptome de neatenție, cât și de hiperactivitate și impulsivitate în mod egal.
   

Cauzele ADHD-ului (tulburarea hiperactivă cu deficit de atenție)

• Ereditatea: ADHD tinde să apară în familii, sugerând o componentă genetică puternică. Copiii cu părinți sau frați care au ADHD sunt mai predispuși să dezvolte această tulburare.
• Gene specifice: Anumite gene sunt implicate în transmiterea neurotransmițătorilor, precum dopamina, care este importantă pentru reglarea atenției și a comportamentului. Variabilități genetice în aceste gene pot contribui la apariția ADHD.

• Structura și funcționarea creierului: Studiile imagistice au arătat că persoanele cu ADHD pot avea diferențe în structura creierului, în special în regiunile implicate în atenție și controlul impulsurilor (de exemplu, cortexul prefrontal).
• Neurotransmițătorii: Dezechilibrele în nivelurile neurotransmițătorilor (substanțele chimice care transmit semnale între celulele nervoase) pot contribui la simptomele ADHD.

• Expunerea prenatală: Anumite condiții din timpul sarcinii pot crește riscul de ADHD. Acestea includ expunerea la toxine (de exemplu, fumatul, alcoolul, drogurile) și nașterea prematură.
• Complicații la naștere: Problemele severe la naștere, cum ar fi lipsa de oxigen la creier, pot fi factori de risc pentru ADHD.
• Expunerea la toxine: Expunerea timpurie la plumb sau alte toxine din mediu poate crește riscul de a dezvolta ADHD.

• Dieta și nutriția: Anumite studii sugerează că dieta poate influența simptomele ADHD, deși nu este o cauză directă. Alergiile alimentare și aditivii alimentari sunt uneori implicați.
• Factori psihosociali: Factori precum stresul în familie, traumele emoționale sau relațiile interpersonale disfuncționale pot agrava simptomele, dar nu sunt considerați cauze directe ale ADHD.
   

ADHD Simptome

1. Dificultăți în menținerea atenției: Persoanele cu ADHD pot avea probleme în a se concentra pe sarcini sau activități pentru perioade lungi de timp.
2. Ușor de distras: Se distrag ușor de stimuli externi sau interni și au dificultăți în a reveni la sarcina inițială.
3. Uitarea: Uită frecvent detalii importante, întâlniri sau obiecte necesare pentru activitățile zilnice.
4. Probleme de organizare: Au dificultăți în planificarea și organizarea sarcinilor și activităților.
5. Evitarea sarcinilor complexe: Evită sau au reticență față de sarcinile care necesită efort mental susținut, cum ar fi temele școlare sau proiectele de muncă.
6. Pierderea obiectelor: Pierd frecvent obiecte necesare pentru activitățile zilnice, cum ar fi chei, telefoane sau documente.
7. Neatenție la detalii: Fac greșeli din neglijență în sarcini școlare, la muncă sau în alte activități.
8. Dificultăți în urmarea instrucțiunilor: Au dificultăți în a urma instrucțiuni și în a finaliza sarcinile.

1. Neliniștea: Persoanele cu ADHD sunt adesea neliniștite, bătând din picioare, foindu-se pe scaun sau jucându-se cu diverse obiecte.
2. Vorbitul excesiv: Vorbesc foarte mult și nu se pot abține să nu intervină în conversații.
3. Dificultăți în a sta liniștit: Au dificultăți în a sta liniștite în situații în care acest lucru este necesar, cum ar fi în clasă sau la birou.
4. Intervenții frecvente: Intervin în conversații sau activități ale altora, fără a aștepta rândul.
5. Impulsivitate: Acționează fără a lua în considerare consecințele, ceea ce poate duce la decizii pripite și riscante.
6. Dificultăți în a-și aștepta rândul: Au dificultăți în a aștepta rândul în jocuri, activități sau situații de zi cu zi.
7. Alergare și neliniște: În cazul copiilor, aceștia pot să se ridice de pe scaun în momente nepotrivite și să alerge sau să sară în jur.
8. Activități motrice excesive: În cazul adulților, această hiperactivitate se poate manifesta printr-o senzație constantă de neliniște sau dorința de a fi mereu activi.

Impactul Simptomelor

Diagnostic ADHD

• Interviul clinic: Specialistul va realiza un interviu detaliat cu pacientul și, în cazul copiilor, cu părinții sau profesorii, pentru a înțelege simptomele și comportamentele asociate.
• Istoricul medical: Evaluarea istoricului medical și psihiatric al pacientului, inclusiv orice probleme de sănătate fizică sau mintală anterioare, este esențială pentru a exclude alte afecțiuni care pot prezenta simptome similare.

• Scale de evaluare standardizate: Instrumente precum Conners’ Rating Scales, ADHD Rating Scale-IV sau Vanderbilt ADHD Diagnostic Rating Scale sunt adesea utilizate pentru a măsura severitatea simptomelor. Acestea pot fi completate de pacient, părinți, profesori sau alți membri ai familiei.
• Auto-raportări: Pentru adulți, chestionarele de auto-raportare, cum ar fi Adult ADHD Self-Report Scale (ASRS), pot oferi informații valoroase despre simptomele și impactul acestora asupra vieții zilnice.

• Observația directă: Specialistul poate observa comportamentul pacientului în diferite contexte, cum ar fi la școală, acasă sau în cabinetul medical, pentru a evalua simptomele de neatenție, hiperactivitate și impulsivitate.
• Raportările profesorilor: În cazul copiilor, raportările și observațiile profesorilor sunt deosebit de importante, deoarece acestea oferă informații despre comportamentul copilului în mediul școlar.

• Testare psihologică: Evaluările psihologice, cum ar fi testele cognitive și de inteligență (de exemplu, Wechsler Intelligence Scale for Children - WISC), pot ajuta la identificarea eventualelor deficite cognitive asociate cu ADHD.
• Evaluarea neuropsihologică: Testele neuropsihologice, care evaluează funcțiile executive, memoria de lucru și atenția, pot fi folosite pentru a diferenția ADHD de alte tulburări neurocognitive.

• Criteriile diagnostice: Pentru a diagnostica ADHD, specialistul va utiliza criteriile specificate în Manualul de Diagnostic și Statistică al Tulburărilor Mintale (DSM-5). Aceste criterii includ:

1. Simptomele trebuie să fie prezente pentru cel puțin 6 luni.
2. Simptomele trebuie să fie prezente înainte de vârsta de 12 ani.
3. Simptomele trebuie să fie observate în cel puțin două contexte (de exemplu, acasă și la școală).
4. Simptomele trebuie să interfereze semnificativ cu funcționarea socială, academică sau profesională.
5. Simptomele nu trebuie să fie explicate mai bine de o altă afecțiune mentală sau fizică.

• Diagnosticul diferențial: Este esențial să se excludă alte tulburări care pot prezenta simptome similare, cum ar fi tulburările de anxietate, depresia, tulburările de spectru autist, tulburările de învățare, tulburările de somn și problemele de vedere sau auz.

• Impactul funcțional: Evaluarea modului în care simptomele afectează viața de zi cu zi a pacientului, inclusiv relațiile sociale, performanța academică sau profesională și activitățile zilnice, este crucială pentru a înțelege severitatea ADHD.

Tratament ADHD

• Grupuri de suport: Participarea la grupuri de suport poate oferi pacienților și familiilor lor oportunitatea de a împărtăși experiențe și de a învăța unii de la alții.
• Consiliere familială: Ajută la îmbunătățirea comunicării și relațiilor în cadrul familiei, oferind strategii pentru gestionarea conflictelor și a stresului asociat cu ADHD.

• Exerciții fizice: Activitatea fizică regulată poate ajuta la reducerea simptomelor de hiperactivitate și la îmbunătățirea concentrării.
• Nutriție: Adoptarea unei diete echilibrate și evitarea alimentelor și băuturilor care pot exacerba simptomele (cum ar fi cele bogate în zahăr și cofeină) poate fi benefică.
• Somn: Asigurarea unui program de somn regulat și suficient poate îmbunătăți funcționarea zilnică și reduce simptomele de neatenție și impulsivitate.

• Utilizarea aplicațiilor de gestionare a timpului și a sarcinilor, alarme și alte tehnologii asistive poate ajuta persoanele cu ADHD să-și organizeze mai bine activitățile și să își amintească sarcinile importante.

Complicații

• Dificultăți în performanța școlară sau profesională din cauza neatenției și impulsivității.
• Probleme în menținerea unor relații pozitive cu colegii și superiorii din cauza dificultăților în comunicare și organizare.

• Tendința de a experimenta respingerea socială din cauza comportamentului impulsiv sau a dificultăților în menținerea atenției în conversații.
• Riscul crescut pentru tulburări de anxietate și depresie din cauza stresului cronice și a dificultăților în adaptarea la cerințele sociale.

• Adulții cu ADHD pot avea un risc mai mare de tulburări ale somnului, obezitate și alte probleme de sănătate fizică din cauza stilului de viață neregulat și al impulsivității.

• Adolescenții și adulții cu ADHD au un risc crescut pentru tulburări de comportament, cum ar fi tulburarea de opoziție provocatoare și abuzul de substanțe, ca o modalitate de auto-medicație a simptomelor.

• Dificultăți în menținerea relațiilor personale și de cuplu din cauza dificultăților în comunicare și gestionarea conflictelor.

• Probleme în auto-reglarea emoțiilor și comportamentelor, ceea ce poate duce la impulsivitate excesivă și dificultăți în gestionarea stresului.

Prevenție

1. Identificarea timpurie și intervenția: O identificare precoce a simptomelor ADHD și începerea tratamentului adecvat pot ajuta la gestionarea și minimizarea impactului tulburării asupra vieții individului.
2. Educație și sprijin: Informarea părinților, educatorilor și altor persoane implicate în viața copiilor cu ADHD despre caracteristicile și nevoile specifice ale tulburării poate contribui la crearea unui mediu de sprijin eficient.
3. Promovarea unui stil de viață sănătos: Adoptarea unui stil de viață echilibrat, inclusiv o alimentație sănătoasă, activitate fizică regulată și suficient somn, poate sprijini sănătatea generală și poate reduce severitatea simptomelor ADHD.
4. Managementul stresului și al mediului: Crearea unui mediu stabil și predictibil poate ajuta la reducerea stresului și anxietății asociate cu ADHD. Utilizarea unor strategii de gestionare a timpului și a organizării poate fi utilă în menținerea unei rutine regulate și a unei structuri zilnice.
5. Intervenții comportamentale și terapeutice: Terapiile comportamentale, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală și terapia familială, pot oferi abilități practice pentru gestionarea comportamentelor dificile și îmbunătățirea abilităților sociale și de auto-reglare.
6. Monitorizare și adaptare continuă: Este important să monitorizați progresul și să adaptați intervențiile în funcție de nevoile individuale ale persoanei cu ADHD pentru a asigura o gestionare optimă a tulburării pe termen lung.

ADHD la adulți

Simptome

Diagnosticare

Tratament

ADHD la copii (Sindrom hiperkinetic al copilului)

Simptome

• Neatenție: Copiii cu ADHD pot avea dificultăți în concentrare și pot uita frecvent detaliile și instrucțiunile. Organizarea activităților și menținerea rutinei zilnice pot fi problematice, iar ei pot evita activitățile care necesită atenție îndelungată. De asemenea, pot pierde des obiectele necesare pentru activitățile cotidiene.
• Hiperactivitate: Hiperactivitatea se traduce prin neliniște constantă și mișcări necontrolate. Copiii pot avea dificultăți în a sta locului în situații care necesită calm și pot resimți nevoia constantă de a se mișca sau de a se juca.
• Impulsivitate: Impulsivitatea se manifestă prin dificultatea în așteptarea rândului, întreruperi frecvente în timpul conversațiilor și reacții impulsive în diverse contexte sociale sau academice.

Diagnosticare

• Evaluarea istoricului medical și clinic: Specialistul va discuta cu părinții și cu profesorii pentru a obține informații detaliate despre comportamentele observate acasă și la școală. De asemenea, va evalua istoricul de sănătate mentală și fizică pentru a exclude alte condiții medicale care pot fi responsabile pentru simptome similare.
• Chestionare și scale de evaluare: Se folosesc chestionare și scale standardizate pentru a evalua severitatea simptomelor ADHD și pentru a confirma diagnosticul.
• Observații și raportări: Informațiile furnizate de părinți, profesori și alți adulți care interacționează frecvent cu copilul sunt esențiale pentru a oferi o perspectivă cuprinzătoare asupra comportamentului său în diferite medii.
• Criteriile DSM-5: Diagnosticul se stabilește în conformitate cu criteriile din Manualul de Diagnostic și Statistică al Tulburărilor Mintale, ediția a cincea (DSM-5).

Sfaturi pentru părinții care au copii diagnosticați cu ADHD

1. Educați-vă despre ADHD: Înțelegerea tulburării este primul pas. Informați-vă despre simptome, tratamente disponibile și strategii de gestionare a comportamentului.
2. Comunicați deschis cu copilul: Vorbiți cu copilul despre ADHD într-un mod adecvat vârstei și explică-i cum îl afectează. Încurajați-i să împărtășească cum se simt și să-și exprime preocupările.
3. Creați organizare și rutină: Stabiliți reguli clare și rutine zilnice pentru a ajuta copilul să știe la ce să se aștepte. Folosiți calendare și liste de sarcini pentru a organiza activitățile.
4. Folosiți recompense și încurajări: Recompensați comportamentele pozitive și eforturile copilului. Fiți consecvenți în aplicarea recompenselor și recunoașterii progresului.
5. Implicați școala: Lucrați împreună cu cadrele didactice pentru a crea un plan educațional individualizat (IEP) sau alte ajustări necesare pentru a sprijini succesul academic al copilului.
6. Promovați activitățile fizice și hobby-uri: Activitățile fizice regulate pot ajuta la canalizarea energiei excesive, în timp ce hobby-urile pot stimula concentrarea și dezvoltarea abilităților sociale.
7. Gestionați comportamentele dificile cu calm: Încercați să rămâneți calm în fața comportamentelor impulsiv-agresive ale copilului. Aplicați limite ferme, dar încurajați comportamentele pozitive.
8. Căutați sprijin profesional: Consultați un specialist în sănătate mintală pentru evaluare și tratament adecvat. Terapia comportamentală și/sau medicamentele pot fi recomandate în funcție de necesități.
9. Îngrijiți-vă de sănătatea proprie: Îngrijirea unui copil cu ADHD poate fi epuizantă. Asigurați-vă că vă acordați timp pentru odihnă, relaxare și sprijin reciproc între parteneri sau în cadrul unei rețele de suport.
10. Fii răbdător și iubește-ți copilul: ADHD poate aduce provocări, dar este important să rămâneți empatici și să vă arătați sprijinul și iubirea față de copilul dumneavoastră în fiecare etapă a procesului de gestionare a acestei tulburări.

Tratament

• Terapie comportamentală: Terapia comportamentală ajută copiii să învețe strategii pentru a-și gestiona impulsivitatea și pentru a-și îmbunătăți atenția și organizarea în diferite activități.
• Suport educațional: Elaborarea unui plan educațional individualizat (IEP) sau a unui plan 504 poate asigura ajustări și sprijin adecvat în mediul școlar pentru a maximiza succesul academic al copilului.
• Modificări ale stilului de viață: Adoptarea unui stil de viață sănătos, inclusiv activitate fizică regulată și o dietă echilibrată, poate contribui la reducerea simptomelor ADHD.
• Consiliere și suport familial: Consilierea pentru părinți poate oferi sprijin și strategii eficiente pentru gestionarea comportamentelor ADHD și pentru creșterea eficientă a copiilor.
   

Întrebări frecvente

• ADHD este o boală?

• Care sunt semnele de ADHD la un copil de 2 ani?

• Care este testarea ADHD pentru adulți?

• ADHD se vindecă?

• Care sunt regulile pentru copiii cu ADHD?

• Hiperactivitatea la copii înseamnă ADHD?

• Un copil hiperactiv are ADHD?

• Ce activități sunt recomandate pentru copiii cu deficit de atenție?

• Care sunt principalele semne ale ADHD-ului?

• American Psychiatric Association. (2013). Diagnostic and statistical manual of mental disorders (5th ed.). Arlington, VA: American Psychiatric Publishing.
• Barkley, R. A. (2015). Attention-deficit hyperactivity disorder: A handbook for diagnosis and treatment (4th ed.). New York, NY: The Guilford Press.
• National Institute of Mental Health. (2020). Attention-deficit/hyperactivity disorder (ADHD). Retrieved from https://www.nimh.nih.gov/health/topics/attention-deficit-hyperactivity-disorder-adhd/index.shtml
• Centers for Disease Control and Prevention. (2020). Data & statistics about ADHD. Retrieved from https://www.cdc.gov/ncbddd/adhd/data.html
• Wolraich, M., Brown, L., Brown, R. T., DuPaul, G., Earls, M., Feldman, H. M., ... & Visser, S. (2019). ADHD: Clinical practice guideline for the diagnosis, evaluation, and treatment of attention-deficit/hyperactivity disorder in children and adolescents. Pediatrics, 144(4), e20192528.
• Taylor, E., & Sonuga-Barke, E. (Eds.). (2008). Disorders of attention and hyperactivity. Basingstoke: Macmillan Education.
• Schweitzer, J. B., & Arnold, L. E. (Eds.). (2011). Pharmacotherapy of child and adolescent psychiatric disorders (3rd ed.). Hoboken, NJ: John Wiley & Sons.

11-07-2024