Alergiile alimentare la copii
Doresc sa aflu mai multe detalii
Camp Obligatoriu
Camp Obligatoriu
Camp Obligatoriu
Eroare procesare - ReCaptcha nu a fost validat
This site is protected by reCAPTCHA and the Google
Privacy Policy and
Terms of Service apply.
Ce sunt alergiile alimentare?
Alergiile alimentare sunt reactii adverse de hipersensibilitate la alimente mediate imunologic, sunt reproductibile si survin ca urmare a expunerii la un anumit trofalergen. Exista si reactii de hipersensibilitate nemediate imunologic sau intolerante alimentare, de exemplu reactii adverse farmacologice la constituenti ai alimentelor si deficite enzimatice care induc intoleranta la carbohidrati.
Alergiile alimentare sunt de mai multe tipuri
- alergii alimentare mediate IgE: urticarie acuta si angioedem mediate IgE, sindroame de alergie orala, anafilaxie alimentara mediata IgE..
- alergii alimentare mediate celular: enterocolite induse de proteine alimentare, boala celiaca sau enteropatia glutenica, sindromul Heiner (hemosideroza pulmonara asociata cu hipersensibilitate la proteinele din laptele de vaca), dermatite de contact etc..
- alergii alimentare mediate mixt prin IgE si celular eczema atopica, esofagita/gastroenterita eozinofilica alergica etc.
Alergenele alimentare pot fi impartite in doua clase:
- Alergenele alimentare din clasa 1 sunt glicoproteine solubile in apa, stabile in mediu acid si termostabile, care induc sensibilizare alergica via tractul gastrointestinal. Exemple de alimente care contin alergene din clasa 1 sunt: arahidele, soia, albusul de ou de gaina, laptele de vaca, crevetele, unele fructe care induc reactii alergice sistemice.
- Alergenele alimentare din clasa 2 sunt proteine derivate din plante de obicei termolabile si care prezinta crossreactivitate semnificativa cu polenurile (alergene cross-reactive) situatie in care alergia alimentara manifestata de obicei ca sindrom de alergie orala, este o consecinta a sensibilizarii respiratorii la aeroalergene.
Alergene “ascunse”, mascate sau neprecizate intr-o serie de alimente procesate industrial (pt. cresterea continutului proteic sau ameliorarea calitatilor organoleptice).
Exemple: proteine din soia (preparate din carne, sosuri, deserturi etc); proteinele din arahide sau nuci (ciocolata si produse de patiserie), unii emulgatori pot contine alergene din arahide (martipanul clasic obtinut din migdale poate contine alergene de arahide); proteine vegetale hidrolizate derivate de obicei din soia sau grau; expuneri neasteptate la alergene din pesti sau crab (datorita contaminarii uleiurior de gatit, a veselei sau servetelelor, "surimi", mentionat deseori ca batoane de crab, este un produs din file de merlan de Alaska (Theragra chalcogramma) care poate prezenta reactivitate incrusisata cu codul sau alti pesti.
Exemple: proteine din soia (preparate din carne, sosuri, deserturi etc); proteinele din arahide sau nuci (ciocolata si produse de patiserie), unii emulgatori pot contine alergene din arahide (martipanul clasic obtinut din migdale poate contine alergene de arahide); proteine vegetale hidrolizate derivate de obicei din soia sau grau; expuneri neasteptate la alergene din pesti sau crab (datorita contaminarii uleiurior de gatit, a veselei sau servetelelor, "surimi", mentionat deseori ca batoane de crab, este un produs din file de merlan de Alaska (Theragra chalcogramma) care poate prezenta reactivitate incrusisata cu codul sau alti pesti.
Epidemiologia alergiilor alimentare
Desi un numar mare de persoane (aproximativ 20-25%) raporteaza (in majoritatea cazurilor eronat) ca sunt alergice la unul sau mai multe alimente, studii de provocare orala dublu-orb, placebo-controlate au evidentiat ca alergia alimentara apare doar la aproximativ 1,4-2,5% din adulti si la 6-8% din copii, cei cu eczema atopica fiind afectati mai frecvent (30-35%).
Alergia alimentara este si o cauza majora de anafilaxie, avand o incidenta si mortalitate mai mare comparativ cu anafilaxia la venin de albine.
Cauze si factori de risc
La persoanele alergice, sistemul imunitar reactioneaza in mod exagerat si anormal in prezenta unei substante (alergen). Aceasta este perceputa drept periculoasa pentru organism, dar este bine tolerata de subiectii normali.
Raspunsul sistemului imunitar consta in producerea de imunoglobuline E (IgE) pentru a distruge alimentul in cauza. La urmatorul contact cu substanta in cauza, chiar si intr-o cantitate infima, anticorpii IgE semnaleaza sistemul imunitar sa elibereze histamina, prostaglandine si leucotriene. Aceste substante determina semnele si simptomele reactiei alergice.
Histamina este responsabila pentru cea mai mare parte a raspunsurilor alergice: secretii nazale, prurit ocular, eruptii, urticarie, greturi, varsaturi, jena respiratorie si soc anafilactic.
Astfel, alergia se dezvolta in doua etape. La primul contact cu alergenul organismul este sensibilizat – sistemul imunitar sintetizeaza anticorpi de tip IgE, capabili sa recunoasca alergenul si sa reactioneze.
La urmatorul contact, sistemul imunitar reactioneaza prin eliberarea de histamina, responsabila de aparitia simptomelor alergiei.
Principalul factor de risc este reprezentat de antecedentele familiale alergice. Riscul de a suferi de alergii alimentare este de 20 - 40% atunci cand unul din parinti sufera de o forma de alergie si de 60 -80% atunci cand ambii parinti sunt alergici spune Dr. Daniela Farcasanu, Medic Specialist Alergologie si Imunologie Clinica, in cadrul Clinicii de Diagnostic Gral. La 5 - 15% din pacientii cu alergii alimentare nu exista o predispozitie familiala.
Pentru detalii si programari sunati la *GRAL (*4725) / 021-323.00.00