Biopsia pulmonară prin bronhoscopie: indicații, procedură și riscuri
Programeaza-te
Doresc sa aflu mai multe detalii
Camp Obligatoriu
Camp Obligatoriu
Camp Obligatoriu
Eroare procesare - ReCaptcha nu a fost validat
This site is protected by reCAPTCHA and the Google
Privacy Policy and
Terms of Service apply.
Bronhoscopia este o procedură de diagnostic care permite explorarea căilor aeriene (laringe, corzi vocale, trahee, bronhii principale, secundare, segmentare). Această tehnică minim invazivă permite recoltarea fragmentelor de țesut, cu scopul de a depista eventuale tumori benigne, maligne sau infecții, procedura fiind cunoscută ca biopsie pulmonară prin bronhoscopie.
Biopsia pulmonară prin bronhoscopie permite prelevarea de țesut, care este ulterior analizat la microscopul optic. Astfel, se pot diagnostica următoarele patologii:
De asemenea, bronhoscopia poate fi utilizată și pentru:
Biopsia pulmonară prin bronhoscopie este esențială și în cazul pacienților ce au suferit un transplant de plămâni. Prin aceasta se poate evalua starea plămânului transplantat și diagnostica rejetul de organ.
Biopsia pulmonară prin bronhoscopie este o procedură ce permite evaluarea și diagnosticarea unor patologii pulmonare. Deși nu prezintă un mod de realizare complex și nici riscuri mari, această investigație nu este recomandată tuturor pacienților.
O primă contraindicație este reprezentată de situația când pacientul nu își dă acordul pentru efectuarea biopsiei. Chiar dacă este utilă, se respectă întotdeauna dorința pacientului. Sunt și situații când existența unor patologii nu permite efectuarea bronhoscopiei:
Există și contraindicații relative, când bronhoscopia nu este de primă intenție, dar cu pregătire specială poate fi realizată. În această categorie se află:
Înainte de realizarea procedurii, pacientului îi este explicat cum se realizează biopsia, de ce este necesară și care sunt complicațiile care pot apărea. De asemenea, se efectuează anamneza detaliată și examenul clinic general. Este evaluată medicația pacientului, iar medicamentele antiinflamatorii nonsteroidiene și anticoagulantele orale sunt întrerupte. Este important a informa medicul cu privire la alergiile cunoscute.
Înainte de efectuarea biopsiei, medicul poate recomanda realizarea unor investigații. Cel mai adesea, sunt indicate următoarele:
În ceea ce privește consumul alimentelor, acesta este contraindicat cu aproximativ 12 ore înainte de procedură, iar lichidele sunt interzise cu minimum 6 ore înainte. În cazul pacienților cu diabet zaharat, medicul va stabili care sunt cele mai optime recomandări pentru aceștia.
Prima etapă constă în administrarea unui anestezic local, care este de cele mai multe ori sub forma unui spray. Acesta are rolul de a ameliora disconfortul resimțit de către pacient. Inițial, spray-ul poate stimula reflexul de tuse, care va dispărea imediat ce efectul anestezic se instalează. Pentru a stimula relaxarea corpului, medicul poate administra și un sedativ intravenos.
Bronhoscopia poate fi realizată și sub anestezie generală. În cadrul acesteia, pacientul nu va simți durere sau disconfort. În cele mai multe dintre situații, anestezia generală este folosită când se utilizează un bronhoscop rigid. Cazurile medicale care necesită un bronhoscop rigid pot fi următoarele:
Pacientul este rugat a sta în decubit dorsal sau în altă poziție ce permite un acces facil. În această fază a procedurii, medicul alege calea de acces cea mai potrivită pentru pacient. Astfel, bronhoscopul poate fi introdus pe cale nazală sau pe cale bucală. De cele mai multe ori, se preferă bronhoscopia pe cale bucală. În acest fel, se obține o vizualizare bună a faringelui.
Bronhoscopul este un tub lung și flexibil, ce prezintă la un capăt o cameră și o sursă de lumină care permit vizualizarea structurilor anatomice. Dacă se alege intrarea pe calea bucală, se fixează o piesă la acest nivel, ce facilitează introducerea ușoară a bronhoscopului. De asemenea, este prevenită deteriorarea acestuia (prin mușcătură involuntară).
Bronhoscopul urmează traseul fiziologic al căilor aeriene, de la laringe la trahee și, ulterior, în bronhia principală dreaptă sau stângă. De la acest nivel, bronhoscopul ajunge până la nivelul bronhiilor segmentare. Pacientul poate simți senzația de presiune, de sufocare sau senzația de tuse. În cazul în care senzația de tuse este accentuată, se poate suplimenta doza de anestezic. Important este ca pacientul să fie calm, neexistând riscul de sufocare.
Pentru a preleva fragmente de țesut se introduce în lumenul bronhoscopului un forceps. În timpul exciziei țesutului, pacientul este rugat să expire lent. Pe parcursul procedurii, se poate realiza fluoroscopia (radiografie în timp real). Prin intermediul acesteia, se localizează cu exactitate zona unde se realizează biopsia.
Biopsia pulmonară prin bronhoscopie este o procedură care nu necesită o perioadă lungă de execuție. Astfel, durata medie este de aproximativ 10 minute. Aceasta se poate modifica în funcție de particularitățile medicale ale pacientului.
După efectuarea bronhoscopiei, pacientul este monitorizat timp de câteva ore pentru a preveni apariția complicațiilor. La terminarea acestei proceduri, pacientul poate avea senzația de gât iritat. Reflexul de tuse este abolit în timpul procedurii și poate reveni în aproximativ 2 zile. De asemenea, după această investigație este recomandat repausul, iar activitățile fizice de intensitate ridicată nu sunt indicate.
La 2 ore după bronhoscopie pot fi consumate lichide în cantități mici. Alimentele solide pot fi consumate doar dacă pacientul nu simte disconfort la deglutiție (înghițire). De obicei, alimentația se reia după aproximativ 3-4 ore.
În cazul apariției febrei sau a durerii, medicul poate recomanda administrarea medicamentelor de tip analgezic (acetaminofen). Nu este indicată automedicația. Ibuprofenul și aspirina pot crește riscul de apariție a hemoragiilor. Dacă apar simptome care creează disconfort, este important a consulta medicul.
Riscul principal al acestei investigații este reprezentat de hemoragia care poate apărea la nivelul zonei de unde a fost prelevată biopsia. Aceasta apare la mai puțin de 1% dintre pacienți. Alte complicații care pot apărea sunt:
Anestezia generală poate duce la apariția unor riscuri suplimentare, precum:
Este important a comunica deschis cu medicul în ceea ce privește apariția complicațiilor și nu numai. Aceste riscuri există, dar nu este obligatoriu a se manifesta la toți pacienții.
Biopsia pulmonară prin bronhoscopie este o metodă minim invazivă care permite diagnosticarea unor patologii pulmonare. Complicațiile sunt reduse comparativ cu alte metode mai invazive, iar recuperarea este de scurtă durată. Pentru a afla mai multe despre această procedură, apelați la specialistii Clinicii Gral.
Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
- Indicațiile biopsiei pulmonare prin bronhoscopie
- Contraindicațiile biopsiei pulmonare prin bronhoscopie
- Pregătirea pentru biopsia pulmonară prin bronhoscopie
- Realizarea biopsiei pulmonare prin bronhoscopie
- Durata biopsiei pulmonare
- Recuperarea după biopsia pulmonară prin bronhoscopie
- Complicațiile biopsiei pulmonare prin bronhoscopie
Indicațiile biopsiei pulmonare prin bronhoscopie
Biopsia pulmonară prin bronhoscopie permite prelevarea de țesut, care este ulterior analizat la microscopul optic. Astfel, se pot diagnostica următoarele patologii:
- infecții;
- tumori benigne.
De asemenea, bronhoscopia poate fi utilizată și pentru:
- aspirarea secrețiilor bronșice;
- lavajul bronhoalveolar (permite lavajul cu ser fiziologic, cu scopul diagnosticării infecțiilor);
- extracția corpilor străini;
- administrarea de trombină în cazul hemoptiziei (expectorația sângelui ce provine din căile aeriene).
Biopsia pulmonară prin bronhoscopie este esențială și în cazul pacienților ce au suferit un transplant de plămâni. Prin aceasta se poate evalua starea plămânului transplantat și diagnostica rejetul de organ.
Contraindicațiile biopsiei pulmonare prin bronhoscopie
Biopsia pulmonară prin bronhoscopie este o procedură ce permite evaluarea și diagnosticarea unor patologii pulmonare. Deși nu prezintă un mod de realizare complex și nici riscuri mari, această investigație nu este recomandată tuturor pacienților.
O primă contraindicație este reprezentată de situația când pacientul nu își dă acordul pentru efectuarea biopsiei. Chiar dacă este utilă, se respectă întotdeauna dorința pacientului. Sunt și situații când existența unor patologii nu permite efectuarea bronhoscopiei:
- insuficiență respiratorie;
- obstrucție accentuată a căilor aeriene;
- hipoxemie severă;
- hemoptizie gravă;
- hemoragii la nivelul altor organe;
- tulburări de ritm cardiac necontrolate;
- tulburări de coagulare;
- infarct miocardic manifestat în urmă cu mai puțin de 6 săptămâni.
Există și contraindicații relative, când bronhoscopia nu este de primă intenție, dar cu pregătire specială poate fi realizată. În această categorie se află:
- obstrucția parțială a traheei;
- stenoza laringelui;
- hipertensiunea pulmonară;
- starea nutrițională precară.
Pregătirea pentru biopsia pulmonară prin bronhoscopie
Înainte de realizarea procedurii, pacientului îi este explicat cum se realizează biopsia, de ce este necesară și care sunt complicațiile care pot apărea. De asemenea, se efectuează anamneza detaliată și examenul clinic general. Este evaluată medicația pacientului, iar medicamentele antiinflamatorii nonsteroidiene și anticoagulantele orale sunt întrerupte. Este important a informa medicul cu privire la alergiile cunoscute.
Înainte de efectuarea biopsiei, medicul poate recomanda realizarea unor investigații. Cel mai adesea, sunt indicate următoarele:
- hemoleucograma;
- teste pentru evaluarea coagulării;
- electrocardiograma;
- spirometria.
În ceea ce privește consumul alimentelor, acesta este contraindicat cu aproximativ 12 ore înainte de procedură, iar lichidele sunt interzise cu minimum 6 ore înainte. În cazul pacienților cu diabet zaharat, medicul va stabili care sunt cele mai optime recomandări pentru aceștia.
Realizarea biopsiei pulmonare prin bronhoscopie
Anestezia
Prima etapă constă în administrarea unui anestezic local, care este de cele mai multe ori sub forma unui spray. Acesta are rolul de a ameliora disconfortul resimțit de către pacient. Inițial, spray-ul poate stimula reflexul de tuse, care va dispărea imediat ce efectul anestezic se instalează. Pentru a stimula relaxarea corpului, medicul poate administra și un sedativ intravenos.
Bronhoscopia poate fi realizată și sub anestezie generală. În cadrul acesteia, pacientul nu va simți durere sau disconfort. În cele mai multe dintre situații, anestezia generală este folosită când se utilizează un bronhoscop rigid. Cazurile medicale care necesită un bronhoscop rigid pot fi următoarele:
- extragerea corpilor străini;
- hemoptiziile masive;
- plasarea stenturilor.
Introducerea bronhoscopului
Pacientul este rugat a sta în decubit dorsal sau în altă poziție ce permite un acces facil. În această fază a procedurii, medicul alege calea de acces cea mai potrivită pentru pacient. Astfel, bronhoscopul poate fi introdus pe cale nazală sau pe cale bucală. De cele mai multe ori, se preferă bronhoscopia pe cale bucală. În acest fel, se obține o vizualizare bună a faringelui.
Bronhoscopul este un tub lung și flexibil, ce prezintă la un capăt o cameră și o sursă de lumină care permit vizualizarea structurilor anatomice. Dacă se alege intrarea pe calea bucală, se fixează o piesă la acest nivel, ce facilitează introducerea ușoară a bronhoscopului. De asemenea, este prevenită deteriorarea acestuia (prin mușcătură involuntară).
Bronhoscopul urmează traseul fiziologic al căilor aeriene, de la laringe la trahee și, ulterior, în bronhia principală dreaptă sau stângă. De la acest nivel, bronhoscopul ajunge până la nivelul bronhiilor segmentare. Pacientul poate simți senzația de presiune, de sufocare sau senzația de tuse. În cazul în care senzația de tuse este accentuată, se poate suplimenta doza de anestezic. Important este ca pacientul să fie calm, neexistând riscul de sufocare.
Pentru a preleva fragmente de țesut se introduce în lumenul bronhoscopului un forceps. În timpul exciziei țesutului, pacientul este rugat să expire lent. Pe parcursul procedurii, se poate realiza fluoroscopia (radiografie în timp real). Prin intermediul acesteia, se localizează cu exactitate zona unde se realizează biopsia.
Durata biopsiei pulmonare
Biopsia pulmonară prin bronhoscopie este o procedură care nu necesită o perioadă lungă de execuție. Astfel, durata medie este de aproximativ 10 minute. Aceasta se poate modifica în funcție de particularitățile medicale ale pacientului.
Recuperarea după biopsia pulmonară prin bronhoscopie
După efectuarea bronhoscopiei, pacientul este monitorizat timp de câteva ore pentru a preveni apariția complicațiilor. La terminarea acestei proceduri, pacientul poate avea senzația de gât iritat. Reflexul de tuse este abolit în timpul procedurii și poate reveni în aproximativ 2 zile. De asemenea, după această investigație este recomandat repausul, iar activitățile fizice de intensitate ridicată nu sunt indicate.
La 2 ore după bronhoscopie pot fi consumate lichide în cantități mici. Alimentele solide pot fi consumate doar dacă pacientul nu simte disconfort la deglutiție (înghițire). De obicei, alimentația se reia după aproximativ 3-4 ore.
În cazul apariției febrei sau a durerii, medicul poate recomanda administrarea medicamentelor de tip analgezic (acetaminofen). Nu este indicată automedicația. Ibuprofenul și aspirina pot crește riscul de apariție a hemoragiilor. Dacă apar simptome care creează disconfort, este important a consulta medicul.
Complicațiile biopsiei pulmonare prin bronhoscopie
Riscul principal al acestei investigații este reprezentat de hemoragia care poate apărea la nivelul zonei de unde a fost prelevată biopsia. Aceasta apare la mai puțin de 1% dintre pacienți. Alte complicații care pot apărea sunt:
- iritație la nivelul cavității nazale sau al faringelui;
- durere;
- infecție;
- pneumotorax (apare la 2% dintre pacienți);
- aritmie.
Anestezia generală poate duce la apariția unor riscuri suplimentare, precum:
- greață;
- vărsături;
- dispnee;
- hipotensiune;
- bradicardie;
- infarct miocardic;
- afecțiuni renale;
- mialgie (dureri musculare).
Este important a comunica deschis cu medicul în ceea ce privește apariția complicațiilor și nu numai. Aceste riscuri există, dar nu este obligatoriu a se manifesta la toți pacienții.
Biopsia pulmonară prin bronhoscopie este o metodă minim invazivă care permite diagnosticarea unor patologii pulmonare. Complicațiile sunt reduse comparativ cu alte metode mai invazive, iar recuperarea este de scurtă durată. Pentru a afla mai multe despre această procedură, apelați la specialistii Clinicii Gral.
Pentru programari ne puteti contacta la 021.323.00.00 sau direct AICI.
Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
- www.uclahealth.org, https://www.uclahealth.org/lungcancer/bronchoscopy-biopsy, accesat la data 14.03.2022;
- www.columbiasurgery.org, https://columbiasurgery.org/conditions-and-treatments/bronchoscopy-lung-biopsy, accesat la data 14.03.2022;
- www.hopkinsmedicine.org, https://www.hopkinsmedicine.org/health/treatment-tests-and-therapies/lung-biopsy, accesat la data 14.03.2022;
- Ensminger S. A. și Prakash U. B. S., 2006, Is bronchoscopic lung biopsy helpful in the management of patients with diffuse lung disease, European Respiratory Journal, 28:1081-1084
