Boala Alzheimer: ce este, de ce apare și care sunt opțiunile de tratament
Solicita programare
Doresc sa aflu mai multe detalii
Camp Obligatoriu
Camp Obligatoriu
Camp Obligatoriu
Eroare procesare - ReCaptcha nu a fost validat
This site is protected by reCAPTCHA and the Google
Privacy Policy and
Terms of Service apply.
Boala Alzheimer reprezintă o afecțiune progresivă, de tip degenerativ, ce interferează cu abilitățile cognitive și cu memoria unei persoane, până la momentul pierderii complete a acestora. Deși se întâlnește cu preponderență la persoanele cu vârste de peste 60 de ani, în cazuri rare, poate apărea și mai devreme. Se consideră că este cel mai întâlnit tip de demență, la momentul actual.
Află ce este, mai exact, boala Alzheimer, din ce cauze apare, care sunt principalii factori de risc ce pot predispune o persoană la dezvoltarea bolii pe viitor, ce manifestări sugestive se pot întâlni, precum și cum se diagnostichează și tratează o astfel de afecțiune.
Boala Alzheimer, denumită și demența Alzheimer, reprezintă o afecțiune din sfera neurologică, întâlnită în special în cazul persoanelor cu vârste de peste 60-65 de ani (majoritatea pacienților având peste 75 de ani).
Această afecțiune este progresivă și presupune un proces de atrofiere a creierului, fapt ce se traduce clinic prin pierderea treptată a funcțiilor cognitive, sociale, precum și a memoriei.
Evoluția bolii este, în general, una îndelungată, pe parcursul mai multor ani, iar opțiunile terapeutice disponibile sunt capabile să reducă simptomatologia și să îmbunătățească nivelul de calitate al vieții.
Cu toate că nu a putut fi stabilită o relație exactă de tip cauză-efect, se consideră că anumite disfuncții ale unor proteine cheie (beta amiloidele și proteinele Tau), regăsite la nivelul sistemului nervos central, joacă un rol esențial în debutul și agravarea bolii Alzheimer.
Odată cu funcționarea defectuoasă a acestor proteine, activitatea neuronală normală este alterată și se instalează mai multe procese de tip toxic, ce afectează neuronii, din punct de vedere structural.
În timp, pierderea neuronilor funcționali nu mai poate fi compensată și, astfel, debutează simptomatologia clasică, determinată de procesul de degenerare neuronală.
În ansamblu, se consideră că tot acest proces degenerativ debutează cu o predispoziție genetică a persoanei în cauză, asupra căreia intervin factorii de mediu, precum și stilul de viață (cauze pentru Alzheimer).
Boala Alzheimer reprezintă un subiect de interes în practica și cercetarea medicală, cu scopul depistării cauzelor principale de apariție și a unor tratamente cât mai eficiente.
Tocmai de aceea, din ce în ce mai mulți factori de mediu și corespunzători stilului de viață, precum și unele afecțiuni sunt asociate cu un risc crescut de a dezvolta boala Alzheimer, la un moment dat, în timpul vieții.
Printre principalii factori de risc identificați până în acest moment se numără:
Simptomul central al bolii Alzheimer este reprezentat de pierderea memoriei, astfel că bolnavii de Alzheimer nu își mai aduc aminte lucruri, persoane sau evenimente din trecutul recent.
Simptomele de debut în boala Alzheimer sunt strâns legate de pierderea ușoară a memoriei (în fază inițială), urmând manifestări din ce în ce mai pronunțate, pe măsură ce boala avansează.
Astfel, tablou clinic clasic îmbracă următoarea formă:
De cele mai multe ori, cei apropiați persoanei suspectate de boala Alzheimer observă comportamentul modificat al acesteia și solicită ajutorul medicului neurolog. Astfel, urmărirea simptomatologiei și evoluția acesteia sunt doi parametri extrem de importanți, ce trebuie comunicați medicului.
Diagnosticul de certitudine nu poate fi obținut în timpul vieții, întrucât nu este posibilă prelevarea unei probe de țesut și examinarea ei, cu scopul identificării proteinelor specifice.
Totuși, pentru a putea obține un diagnostic clinic și paraclinic și a începe administrarea tratamentului, nu este necesară o certitudine, întrucât informațiile colectate prin aceste modalități sunt suficiente.
De obicei, medicul începe prin a obține un istoric complet al persoanei în cauză, precum și al bolii. Adesea, familia este rugată să relateze evenimentele pe care pacientul nu și le poate aminti.
Ulterior, sunt efectuate teste specifice demenței, pentru evaluarea memoriei și funcției cognitive. În completarea acestora, sunt efectuate și teste neurologice, pentru evaluarea reflexelor, tonusului și forței musculare, a coordonării, a echilibrului, precum și a abilității de a îndeplini funcții simple.
Imagistica prin CT și/sau RMN poate surprinde atrofia cerebrală, oferind o imagine de ansamblu și întărind suspiciunea diagnostică.
De asemenea, pot fi efectuate diferite teste ajutătoare suplimentare, cu scopul excluderii altor posibile afecțiuni neurologice.
Boala Alzheimer este o afecțiune progresivă, de tip degenerativ. Astfel, din păcate, nu este posibilă o vindecare în Alzheimer.
Tratamentele disponibile la momentul actual sunt țintite către ameliorarea simptomatologiei neplăcute și îmbunătățirea calității vieții, fără a avea, însă, un efect asupra opririi evoluției bolii Alzheimer.
Tratamentul în Alzheimer este de tip medicamentos (administrare de medicamente în Alzheimer) și constă, adesea, în asocierea unui inhibitor de colinesterază (rivastigmina, donepezil, galantamina) cu memantina.
În unele cazuri, în special în stadiile mai avansate, unde există modificări ale stării de dispoziție, pot fi administrate antidepresive.
Alături de tratamentul medicamentos, se recomandă îmbunătățirea stilului de viață per total (acolo unde este cazul), precum și respectarea consultațiilor periodice la medicul neurolog și/sau medicul geriatru/de familie.
De asemenea, în stadiile avansate, când familia se poate simți copleșită sau nu poate fi permanent în apropierea pacientului cu boala Alzheimer, se poate solicita ajutor specializat pentru îngrijirea acestuia.
Evoluția bolii Alzheimer este una treptată, progresivă, debutând cu manifestări ocazionale, ce pot fi trecute cu vederea, și ajungând până la momentul în care pacientul necesită supraveghere permanentă.
Întrucât procesul patologic din boala Alzheimer este cauzat de anumite proteine ce funcționează în mod eronat, alterând structura celulelor neuronale, diferite arii ale creierului sunt afectate pe parcursul evoluției bolii.
Astfel, pentru început, este afectat centrul memoriei de scurtă durată. În timp, memoria de lungă durată este, la rândul ei, încorporată.
Arii cheie precum cele ale limbajului, coordonării, integrării informațiilor, judecatei, precum și ale orientării temporo-spațiale sunt cuprinse în acest proces, făcând parte din manifestările clinice specifice.
Pe măsură ce trece timpul, tot mai multe arii sunt afectate, până în momentul în care persoana cu boala Alzheimer nu își mai poate desfășura activitățile normale și nu mai poate înțelege mediul înconjurător.
Afectarea ariilor principale ale creierului, care sunt responsabile pentru desfășurarea normală a vieții unui om, conduce, în timp, la un status de degradare suficient de mare pentru a produce decesul persoanei respective.
În funcție de vârsta la care a fost pus diagnosticul de boală Alzheimer, fiecare pacient în parte poate avea o speranță de viață diferită.
De obicei, persoanele mai tinere (în jur de 60 de ani) mai pot trăi până la 10 ani de la momentul diagnosticului, în timp ce persoanele cu vârste mai înaintate au un prognostic de 4 ani de la momentul diagnosticului.
Indiferent de vârsta la care a fost obținut diagnosticul și de instituirea sau nu a tratamentului într-un stadiu timpuriu, fiecare pacient va trece prin etapele evolutive clasice și va necesita sprijinul personalului calificat și, mai presus de toate, al celor apropiați.
Astfel, este important ca persoana care suferă de boala Alzheimer să fie sprijinită și să se afle într-un mediu în care se simte în siguranta.
În cazul în care familia pacientului nu simte că poate gestiona o astfel de situație, există întotdeauna ajutor specializat, îndrumare sau, în unele cazuri, locuri special adaptate pacienților cu boala Alzheimer.
În concluzie, Boala Alzheimer este o afecțiune din sfera neurologică și are un impact semnificativ atât asupra sănătății și calității vieții pacientului, cât și asupra vieții celor apropiați. Cu toate că nu este o boală ce beneficiază de tratament curativ, opțiunile terapeutice disponibile sunt eficiente în ameliorarea simptomatologiei neplăcute și în îmbunătățirea ușoară a funcțiilor normale. Cu ajutorul administrării tratamentului medicamentos și al sprijinului personalului calificat și al familiei, pacientul poate avea un declin mai confortabil, până la momentul încetării din viață (ultima fază a demenței Alzheimer).
Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
Află ce este, mai exact, boala Alzheimer, din ce cauze apare, care sunt principalii factori de risc ce pot predispune o persoană la dezvoltarea bolii pe viitor, ce manifestări sugestive se pot întâlni, precum și cum se diagnostichează și tratează o astfel de afecțiune.
- Ce este boala Alzheimer și de ce apare
- Factori de risc
- Semne și simptome (primele semne de Alzheimer)
- Diagnosticul în boala Alzheimer
- Opțiuni de tratament (cel mai bun tratament pentru Alzheimer)
- Evoluția bolii Alzheimer
- Stadiul final al bolii Alzheimer (cât trăiește un bolnav de Alzheimer)
Ce este boala Alzheimer și de ce apare
Boala Alzheimer, denumită și demența Alzheimer, reprezintă o afecțiune din sfera neurologică, întâlnită în special în cazul persoanelor cu vârste de peste 60-65 de ani (majoritatea pacienților având peste 75 de ani).
Această afecțiune este progresivă și presupune un proces de atrofiere a creierului, fapt ce se traduce clinic prin pierderea treptată a funcțiilor cognitive, sociale, precum și a memoriei.
Evoluția bolii este, în general, una îndelungată, pe parcursul mai multor ani, iar opțiunile terapeutice disponibile sunt capabile să reducă simptomatologia și să îmbunătățească nivelul de calitate al vieții.
Cauze de apariție
Cu toate că nu a putut fi stabilită o relație exactă de tip cauză-efect, se consideră că anumite disfuncții ale unor proteine cheie (beta amiloidele și proteinele Tau), regăsite la nivelul sistemului nervos central, joacă un rol esențial în debutul și agravarea bolii Alzheimer.
Odată cu funcționarea defectuoasă a acestor proteine, activitatea neuronală normală este alterată și se instalează mai multe procese de tip toxic, ce afectează neuronii, din punct de vedere structural.
În timp, pierderea neuronilor funcționali nu mai poate fi compensată și, astfel, debutează simptomatologia clasică, determinată de procesul de degenerare neuronală.
În ansamblu, se consideră că tot acest proces degenerativ debutează cu o predispoziție genetică a persoanei în cauză, asupra căreia intervin factorii de mediu, precum și stilul de viață (cauze pentru Alzheimer).
Factori de risc
Boala Alzheimer reprezintă un subiect de interes în practica și cercetarea medicală, cu scopul depistării cauzelor principale de apariție și a unor tratamente cât mai eficiente.
Tocmai de aceea, din ce în ce mai mulți factori de mediu și corespunzători stilului de viață, precum și unele afecțiuni sunt asociate cu un risc crescut de a dezvolta boala Alzheimer, la un moment dat, în timpul vieții.
Printre principalii factori de risc identificați până în acest moment se numără:
- Vârsta - întrucât majoritatea cazurilor de boală Alzheimer se întâlnesc peste vârsta de 60 (sau chiar 70) de ani, vârsta reprezintă unul dintre cei mai importanți factori de risc; de asemenea, vârsta la momentul diagnosticului dictează și speranța de viață a acestor pacienți;
- Istoricul familial de boală Alzheimer - se consideră că funcționarea deficitară a beta amiloidelor și proteinelor Tau are în spate și un mecanism genetic, ce se poate moșteni în cazul rudelor de grad I (demența se moștenește);
- Sindromul Down - incidența bolii Alzheimer în cazul persoanelor cu sindrom Down este una ridicată, făcând din acest sindrom un factor de risc considerabil;
- Afecțiuni asociate - hipertensiunea arterială, hipercolesterolemia, diabetul și alte comorbidități sunt responsabile pentru un risc crescut de a dezvolta boala Alzheimer pe parcursul vieții; de asemenea, sedentarismul agravează prognosticul acestor afecțiuni și, implicit, pe cel al dezvoltării bolii Alzheimer;
- Traumatismele craniene - atât un traumatism de mare anvergură, cât și traumatismele mai puțin severe, dar repetate, pot avea repercusiuni asupra structurii țesutului cerebral și funcționării lui optime; astfel, trauma la nivel cranian este un puternic factor de risc pentru boala Alzheimer;
- MCI (mild cognitive impairment) - este o afecțiune ce constă în diminuarea capacităților normale de memorie și cogniție pentru o anumită vârstă, care, însă, nu se soldează cu inabilitate de funcționare normală în mediul înconjurător; în timp, aceasta poate evolua către Alzheimer;
- Stilul de viață - caracteristicile fiecărei persoane în parte pot avea un rol semnificativ în riscul personal de a dezvolta boala Alzheimer pe parcursul vieții; obezitatea, fumatul, consumul excesiv de alcool, lipsa unui program adecvat de somn, dar și alimentația sunt factori ce pot fi ajustați, pentru a putea preveni instalarea bolii sau, cel puțin, pentru a-i îmbunătăți evoluția;
- Activitatea intelectuală - studii recente arată din ce în ce mai mult legătura între o activitate periodică a funcției intelectuale și riscul scăzut de boală Alzheimer; astfel, persoanele care încearcă să își exerseze mintea cât mai mult au o șansă mult mai mică de a dezvolta această boală.
Semne și simptome (primele semne de Alzheimer)
Simptomul central al bolii Alzheimer este reprezentat de pierderea memoriei, astfel că bolnavii de Alzheimer nu își mai aduc aminte lucruri, persoane sau evenimente din trecutul recent.
Simptomele de debut în boala Alzheimer sunt strâns legate de pierderea ușoară a memoriei (în fază inițială), urmând manifestări din ce în ce mai pronunțate, pe măsură ce boala avansează.
Astfel, tablou clinic clasic îmbracă următoarea formă:
- Pierderea memoriei;
- Discurs vag, neclar - pierderea treptată a capacității de a purta o conversație obișnuită;
- Găsirea cu dificultate a cuvintelor uzuale sau incapacitatea utilizării lor;
- Repetarea acelorași idei;
- Scăderea capacității de a planifica, organiza și rezolva lucruri simple, ce fac parte din rutina zilnică;
- Efectuarea unor sarcini simple într-un timp îndelungat;
- Pierderea abilității de orientare temporo-spațială;
- Apariția modificărilor stării de dispoziție;
- Pierderea motivației de a efectua sarcinile obișnuite de zi cu zi.
Diagnosticul în boala Alzheimer
De cele mai multe ori, cei apropiați persoanei suspectate de boala Alzheimer observă comportamentul modificat al acesteia și solicită ajutorul medicului neurolog. Astfel, urmărirea simptomatologiei și evoluția acesteia sunt doi parametri extrem de importanți, ce trebuie comunicați medicului.
Diagnosticul de certitudine nu poate fi obținut în timpul vieții, întrucât nu este posibilă prelevarea unei probe de țesut și examinarea ei, cu scopul identificării proteinelor specifice.
Totuși, pentru a putea obține un diagnostic clinic și paraclinic și a începe administrarea tratamentului, nu este necesară o certitudine, întrucât informațiile colectate prin aceste modalități sunt suficiente.
De obicei, medicul începe prin a obține un istoric complet al persoanei în cauză, precum și al bolii. Adesea, familia este rugată să relateze evenimentele pe care pacientul nu și le poate aminti.
Ulterior, sunt efectuate teste specifice demenței, pentru evaluarea memoriei și funcției cognitive. În completarea acestora, sunt efectuate și teste neurologice, pentru evaluarea reflexelor, tonusului și forței musculare, a coordonării, a echilibrului, precum și a abilității de a îndeplini funcții simple.
Imagistica prin CT și/sau RMN poate surprinde atrofia cerebrală, oferind o imagine de ansamblu și întărind suspiciunea diagnostică.
De asemenea, pot fi efectuate diferite teste ajutătoare suplimentare, cu scopul excluderii altor posibile afecțiuni neurologice.
Opțiuni de tratament (cel mai bun tratament pentru Alzheimer)
Boala Alzheimer este o afecțiune progresivă, de tip degenerativ. Astfel, din păcate, nu este posibilă o vindecare în Alzheimer.
Tratamentele disponibile la momentul actual sunt țintite către ameliorarea simptomatologiei neplăcute și îmbunătățirea calității vieții, fără a avea, însă, un efect asupra opririi evoluției bolii Alzheimer.
Tratamentul în Alzheimer este de tip medicamentos (administrare de medicamente în Alzheimer) și constă, adesea, în asocierea unui inhibitor de colinesterază (rivastigmina, donepezil, galantamina) cu memantina.
În unele cazuri, în special în stadiile mai avansate, unde există modificări ale stării de dispoziție, pot fi administrate antidepresive.
Alături de tratamentul medicamentos, se recomandă îmbunătățirea stilului de viață per total (acolo unde este cazul), precum și respectarea consultațiilor periodice la medicul neurolog și/sau medicul geriatru/de familie.
De asemenea, în stadiile avansate, când familia se poate simți copleșită sau nu poate fi permanent în apropierea pacientului cu boala Alzheimer, se poate solicita ajutor specializat pentru îngrijirea acestuia.
Evoluția bolii Alzheimer
Evoluția bolii Alzheimer este una treptată, progresivă, debutând cu manifestări ocazionale, ce pot fi trecute cu vederea, și ajungând până la momentul în care pacientul necesită supraveghere permanentă.
Întrucât procesul patologic din boala Alzheimer este cauzat de anumite proteine ce funcționează în mod eronat, alterând structura celulelor neuronale, diferite arii ale creierului sunt afectate pe parcursul evoluției bolii.
Astfel, pentru început, este afectat centrul memoriei de scurtă durată. În timp, memoria de lungă durată este, la rândul ei, încorporată.
Arii cheie precum cele ale limbajului, coordonării, integrării informațiilor, judecatei, precum și ale orientării temporo-spațiale sunt cuprinse în acest proces, făcând parte din manifestările clinice specifice.
Pe măsură ce trece timpul, tot mai multe arii sunt afectate, până în momentul în care persoana cu boala Alzheimer nu își mai poate desfășura activitățile normale și nu mai poate înțelege mediul înconjurător.
Stadiul final al bolii Alzheimer (cât trăiește un bolnav de Alzheimer)
Afectarea ariilor principale ale creierului, care sunt responsabile pentru desfășurarea normală a vieții unui om, conduce, în timp, la un status de degradare suficient de mare pentru a produce decesul persoanei respective.
În funcție de vârsta la care a fost pus diagnosticul de boală Alzheimer, fiecare pacient în parte poate avea o speranță de viață diferită.
De obicei, persoanele mai tinere (în jur de 60 de ani) mai pot trăi până la 10 ani de la momentul diagnosticului, în timp ce persoanele cu vârste mai înaintate au un prognostic de 4 ani de la momentul diagnosticului.
Indiferent de vârsta la care a fost obținut diagnosticul și de instituirea sau nu a tratamentului într-un stadiu timpuriu, fiecare pacient va trece prin etapele evolutive clasice și va necesita sprijinul personalului calificat și, mai presus de toate, al celor apropiați.
Astfel, este important ca persoana care suferă de boala Alzheimer să fie sprijinită și să se afle într-un mediu în care se simte în siguranta.
În cazul în care familia pacientului nu simte că poate gestiona o astfel de situație, există întotdeauna ajutor specializat, îndrumare sau, în unele cazuri, locuri special adaptate pacienților cu boala Alzheimer.
În concluzie, Boala Alzheimer este o afecțiune din sfera neurologică și are un impact semnificativ atât asupra sănătății și calității vieții pacientului, cât și asupra vieții celor apropiați. Cu toate că nu este o boală ce beneficiază de tratament curativ, opțiunile terapeutice disponibile sunt eficiente în ameliorarea simptomatologiei neplăcute și în îmbunătățirea ușoară a funcțiilor normale. Cu ajutorul administrării tratamentului medicamentos și al sprijinului personalului calificat și al familiei, pacientul poate avea un declin mai confortabil, până la momentul încetării din viață (ultima fază a demenței Alzheimer).
Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
- Generalități boala Alzheimer https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/alzheimers-disease/symptoms-causes/syc-20350447#:~:text=Alzheimer's%20disease%20is%20a%20progressive,person's%20ability%20to%20function%20independently.
- Diagnostic și tratament https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/alzheimers-disease/diagnosis-treatment/drc-20350453
- Despre boala Alzheimer https://www.dementia.org.au/about-dementia/types-of-dementia/alzheimers-disease
- Semne și simptome https://www.nia.nih.gov/health/what-alzheimers-disease
- Efecte asupra creierului https://www.nia.nih.gov/health/alzheimers-disease-fact-sheet
- Boala Alzheimer https://www.nhs.uk/conditions/alzheimers-disease/
- Demența Alzheimer https://www.alz.org/alzheimers-dementia/what-is-alzheimers
22-11-2022