Ce este sindromul Cushing

Ce este sindromul Cushing (hipercorticism)

• Sindromul Cushing exogen: apare atunci când cortizolul este administrat în exces sub formă de medicamente (corticosteroizi) pentru a trata diverse afecțiuni.
• Sindromul Cushing endogen: apare atunci când corpul produce prea mult cortizol din diverse motive, cum ar fi tumori hipofizare (care secreta exces de hormon adrenocorticotrop - ACTH) sau tumori adrenale.

Simptomele includ creșterea în greutate în zona feței, gâtului și trunchiului, piele fragilă, vânătăi ușoare, slăbiciune musculară și alte manifestări asociate cu efectele excesului de cortizol. Diagnosticul implică teste de sânge, imagistică și alte teste specifice pentru a identifica cauza și a ghida tratamentul, care poate include intervenții chirurgicale, medicamente și alte opțiuni terapeutice.


 

Cauze boala Cushing

• Sindromul de supresie a cortizolului: Apare în cazul administrării de medicamente care inhibă producția de cortizol.
• Hiperplazia macronodulară a glandelor suprarenale: O afecțiune rară caracterizată prin dezvoltarea de noduli corticosuprarenali.

Sindrom Cushing simptome

1. Creștere în greutate și obezitate abdominală: Unul dintre simptomele caracteristice ale sindromului Cushing este acumularea de grăsime în zona feței (buza superioară a feței), gâtului, pieptului și abdomenului. Aceasta poate duce la aspectul de "față de lună" și "ceafă de bizon".
2. Piele subțire și fragilă: Cortizolul în exces poate determina subțierea pielii, ceea ce face ca aceasta să fie mai vulnerabilă la vânătăi și leziuni. Vergeturile (striae) sunt frecvente și pot fi de culoare roz, purpurie sau violacee. Ele apar de obicei pe abdomen, coapse, sâni și brațe.
3. Vânătăi ușoare: Pielea subțire și fragilă poate duce la apariția ușoară a vânătăilor, chiar și după traume minore.
4. Ciclu menstrual neregulat la femei: Femeile pot prezenta cicluri menstruale neregulate sau absența menstruației (amenoree).
5. Slăbiciune musculară: Cortizolul în exces poate duce la slăbiciune musculară și la pierderea masei musculare.
6. Osteoporoză și fragilitate osoasă: Excesul de cortizol poate duce la scăderea densității osoase și la creșterea riscului de fracturi.
7. Tulburări ale somnului: Pot apare insomnii, dificultăți de adormire sau somn agitat.
8. Hiperpigmentare cutanată: În cazurile mai severe de sindrom Cushing, poate apărea o hiperpigmentare a pielii, în special în pliurile pielii, cum ar fi gâtul, axilele și zona inghinală.
9. Creștere excesivă a părului (hirsutism): Cortizolul în exces poate duce la creșterea excesivă a părului pe față, spate și alte zone ale corpului în care părul este de obicei mai gros la bărbați.
10. Tulburări psihologice: Pot apărea schimbări de dispoziție, anxietate, depresie sau alte tulburări mentale.
11. Hipertensiune arterială: Excesul de cortizol poate contribui la creșterea tensiunii arteriale.
12. Diabet zaharat: Cortizolul poate interfera cu modul în care organismul utilizează glucoza, ceea ce poate duce la creșterea nivelului de zahăr din sânge și la dezvoltarea diabetului zaharat.

Diagnostic

• Testul de cortizol urinar liber: Acest test măsoară nivelul de cortizol din urină, adesea colectată pe o perioadă de 24 de ore. Nivelurile ridicate pot sugera prezența sindromului Cushing.
• Testul de cortizol salivar: Este un test simplu, care măsoară nivelul de cortizol în saliva. Se folosește pentru a determina dacă nivelul de cortizol este crescut în timpul zilei.
• Testul de supresie la dexametazonă: Acest test implică administrarea unui medicament numit dexametazonă, care suprimă producția de cortizol normal în organism. În cazul sindromului Cushing, acest supresor nu va reduce nivelul de cortizol.
• Testul de stimulare cu ACTH: Este folosit pentru a determina dacă glandele suprarenale răspund adecvat la stimularea cu hormonul adrenocorticotrop (ACTH). Nivelurile crescute de cortizol după administrarea ACTH indică o cauză adrenocorticală a sindromului Cushing.

• RMN cerebral: Este folosit pentru a detecta tumori hipofizare care pot produce ACTH în exces.
• CT abdominal și/sau RMN: Aceste imagini sunt utilizate pentru a identifica tumori adrenale care pot produce cortizol în exces.

• Testele pentru identificarea tumorilor ectopice: Dacă sunt suspectate tumori ectopice care produc ACTH, se pot efectua investigații suplimentare pentru a localiza aceste tumori în alte părți ale corpului.

• Teste pentru a evalua densitatea osoasă (DEXA) pentru osteoporoză.
• Teste de sânge pentru a evalua nivelurile de glucoză și tensiune arterială pentru a depista diabetul zaharat și hipertensiunea asociată.

Tratament

• Adenom adrenocortical: Dacă tumorile adrenale sunt benigne (adenom adrenocortical), îndepărtarea chirurgicală (adrenalectomia) poate fi curativă. În majoritatea cazurilor, o singură glandă suprarenală este afectată.
• Carcinom adrenocortical: În cazul în care tumorile adrenale sunt maligne (carcinom adrenocortical), poate fi necesară îndepărtarea unei părți mai mari sau chiar a întregii glande suprarenale.
• Adenom hipofizar: Pentru sindromul Cushing cauzat de un adenom pituitar (tumora hipofizară), se poate efectua o intervenție chirurgicală transsfenoidală pentru a îndepărta tumora.

• Radioterapia hipofizară: Poate fi utilizată după chirurgie pentru a trata adenomul pituitar, în cazul în care nu poate fi îndepărtat complet chirurgical sau pentru a controla recurența.
• Radioterapia: Poate fi utilizată în cazul adenomului adrenocortical malign sau în situații în care intervenția chirurgicală nu este o opțiune.

• Uneori, tratamentul combinat poate fi necesar, inclusiv chirurgie urmată de terapie medicamentoasă sau radioterapie.

• Tratamentele pentru gestionarea simptomelor asociate, cum ar fi hipertensiunea arterială, osteoporoza, diabetul zaharat și altele, sunt esențiale în gestionarea pe termen lung a sindromului Cushing.

Complicații

1. Osteoporoză și fracturi osoase: Excesul de cortizol poate duce la scăderea densității osoase și la osteoporoză, crescând riscul de fracturi osoase.
2. Diabet zaharat: Cortizolul în exces poate interfera cu metabolismul glucozei, crescând riscul de diabet zaharat.
3. Hipertensiune arterială: Cortizolul poate afecta răspunsul vaselor de sânge, crescând tensiunea arterială și crescând riscul de boli cardiovasculare.
4. Boala cardiovasculară: Sindromul Cushing poate crește riscul de boli cardiace și de accident vascular cerebral din cauza efectelor cortizolului asupra sistemului cardiovascular.
5. Infecții și răspuns imunitar scăzut: Cortizolul în exces poate suprima sistemul imunitar, crescând riscul de infecții.
6. Probleme psihologice: Pacienții cu sindrom Cushing pot prezenta anxietate, depresie și alte tulburări psihologice din cauza efectelor hormonale și a impactului pe termen lung asupra calității vieții.
7. Probleme de vedere: În cazul adenomului hipofizar care produce ACTH în exces, pot apărea probleme de vedere și alte complicații asociate cu presiunea exercitată asupra nervilor optici.
8. Probleme ale pielii: Pielea fragilă și vulnerabilă la vânătăi, subțierea pielii și vergeturile pot fi observate în sindromul Cushing.
9. Probleme metabolice: Excesul de cortizol poate perturba metabolismul și echilibrul hidrosalin, afectând alte procese metabolice în organism.
10. Cancer adrenocortical: În cazuri rare, adenomul adrenocortical poate fi malign (carcinom adrenocortical), crescând riscul de cancer.

Prevenție

1. Monitorizarea utilizării corticosteroizilor: Dacă ești pe tratament cu corticosteroizi pentru o perioadă lungă de timp, asigură-te că este prescris în doza minimă eficace pentru a controla simptomele. Medicul tău ar trebui să monitorizeze regulat utilizarea și să ajusteze doza, dacă este necesar.
2. Educarea și autocunoașterea: Dacă ești diagnosticat cu o boală care necesită tratament cu corticosteroizi, cum ar fi astmul sau artrita reumatoidă, educă-te despre efectele secundare ale acestor medicamente și fii conștient de semnele și simptomele sindromului Cushing.
3. Monitorizarea semnelor și simptomelor: Este important să fii conștient de semnele și simptomele sindromului Cushing, cum ar fi creșterea inexplicabilă în greutate, modificări ale pielii și alte simptome. Dacă observi aceste simptome, discută-le cu medicul tău.
4. Monitorizarea regulată și îngrijirea de rutină: Pentru persoanele cu risc crescut sau care au fost tratate anterior pentru sindromul Cushing, monitorizarea regulată poate ajuta la depistarea precoce a recurenței sau a altor probleme de sănătate.
5. Stil de viață sănătos: Adoptarea unui stil de viață sănătos poate ajuta la menținerea sănătății generale și poate reduce riscul de complicații asociate cu sindromul Cushing. Acest lucru include o alimentație echilibrată, exerciții fizice regulate și managementul stresului.
6. Consultarea regulată cu medicul specialist: Dacă ai fost diagnosticat cu sindromul Cushing sau ai un istoric familial de boli endocrine, cum ar fi adenomul pituitar sau alte tumori endocrine, discută cu medicul tău pentru evaluarea și managementul adecvat al riscului.

09-06-2024