Ce trebuie să știi despre Candida?

Candida sp. este o ciupercă (fung) care determină infecții numite candidoze. Infecția cu fungul Candida poate fi localizată în mai multe zone ale organismului, ceea ce va determina simptome diferite.

Doresc sa aflu mai multe detalii

Nume

Camp Obligatoriu

Prenume

Camp Obligatoriu

Telefon

Camp Obligatoriu

Mesaj

Camp Obligatoriu

Eroare procesare - ReCaptcha nu a fost validat

Apasand butonul “Trimite” confirmi ca esti de acord cu Politica de Confidentialitate GRAL Medical si Termeni si conditii

This site is protected by reCAPTCHA and the Google Privacy Policy and Terms of Service apply.

Există mai multe specii de Candida, dintre care cea mai des întâlnită este Candida albicans. Chiar dacă acest patogen se găsește în mod normal în flora intestinală și pe piele, infecția se produce doar când flora bacteriană este dezechilibrată sau când mecanismele de apărare ale organismului sunt deficitare.

Ce este Candida?
Cauze candidoză
Tipuri de candidoză
Candidoză: simptome
Candida: transmitere
Diagnostic candidoză
Candidoză: tratament
Prevenție Candida

Ce este Candida?

Cele mai multe dintre speciile ce aparțin genului Candida sunt comensale, ceea ce înseamnă că, pentru a supraviețui, colonizează diferite zone ale organismului uman, dar fără a produce niciun efect nociv. Însă, în unele situații, cum este în cazul unui dezechilibru al florei locale, patogenii comansali pot produce infecții.

Infecțiile cu Candida albicans sunt cele mai răspândite infecții fungice întâlnite la om: aproximativ 80% din totalul acestora. Există și alte specii de Candida care pot da infecții, precum: Candida glabrata, Candida auris, Candida tropicalis, Candida krusei. În total, există aproximativ 150 de specii.
Cauze candidoză
Candida este un patogen care nu conduce la apariția unei infecții, dacă sistemul imunitar funcționează în echilibru sau factorii de risc lipsesc. Însă, în prezența acestora, infecția se poate dezvolta. Printre cele mai frecvente cauze care determină candidoză se află:

igiena deficitară;
administrarea antibioticelor fără probiotice;
terapiile hormonale (anticoncepționalele orale);
tratamentele imunosupresoare (corticosteroizi).

Însă, este important de menționat și factorii de risc care pot favoriza apariția candidozei:

purtarea hainelor strâmte sau confecționate din materiale sintetice;
temperatura crescută, ce determină transpirație abundentă;
stări de imunosupresie (sarcina);
neoplazii;
bolile inflamatorii (psoriazis);
diabetul zaharat;
fumatul.

Tipuri de candidoză

Candidoza cutanată

Candidoza cutanată este o infecție ce se manifestă la nivelul epidermului. Aceasta apare frecvent la nivelul plicelor cutanate (axilă, cot, genunchi). Se estimează că aproximativ 75% din oameni vor dezvolta cel puțin o dată în viață infecție cu Candida. Însă, în majoritatea cazurilor, prognosticul este favorabil, infecția vindecându-se la administrarea tratamentului corespunzător.

Infecția fungică cutanată se manifestă prin:

eritem (roșeață);
prurit (mâncărime);
apariția unui strat albicios în zona afectată.

Candidoza orală

Candidoza orală este o infecție fungică care apare la nivelul cavității bucale. Principalul semn al candidozei este reprezentat de zone punctiforme albicioase la nivelul limbii sau al obrajilor. În cazuri severe, aceste zone punctiforme pot conflua. Cei mai afectați sunt nou-născuții și vârstnicii.

Candidoza orală sau bucală poate altera percepția gustului. Unii pacienți susțin că pot simți o senzație de usturime, care le creează disconfort în timpul masticației și al deglutiției (înghițirii).

Candidoza faringiană

Candidoza faringiană este dată de infecția faringelui cu o specie a genului Candida. Însă, manifestările acestei infecții pot fi prezente și la nivelul cavității bucale. Astfel, cei care se confruntă cu această patologie pot observa depozite albicioase (brânzoase) la nivelul cavității bucale (limbă, obraji) și chiar pe suprafața amigdalelor.

Un alt simptom important este disfagia (durere în timpul deglutiției). Perceperea gustului poate fi afectată, ca urmare a acoperirii papilelor gustative de către fungi (acel strat albicios). Această patologie este mai des întâlnită la pacienții cu infecție HIV (virusul imunodeficienței umane) și foarte rar la persoanele sănătoase.

Vizita la medic este necesar a fi efectuată încă de la primele simptome. Lăsată netratată, această patologie se poate extinde la esofag și întregul sistem digestiv. Pentru vindecare, sunt recomandate tratamentele locale cu antifungic. Acesta este ales în funcție de specia patogenă care generează infecția.

Candidoza esofagiană

Candidoza esofagiană este întâlnită preponderent la persoanele care prezintă imunosupresie, precum cele cu:

HIV;
cancer;
diabet zaharat;
insuficiență adrenală;
tratamente chimioterapice;
tratament cu corticosteroizi.

Caracteristica principală a acestei infecții constă în formarea unui strat albicios, distribuit sub formă de placarde pe pereții interiori ai esofagului. Acesta se poate vizualiza prin intermediul endoscopiei. Placardele nu pot fi îndepărtate prin lavaj cu ser fiziologic și necesită tratament specific sistemic (tratament care se administrează oral).

Candidoza mamară

Candidoza mamară se dezvoltă în principal la nivelul zonei aflate sub sani. Această zonă constituie un mediu propice pentru multiplicarea acestui patogen, ca urmare a faptului că îndeplinește condițiile de temperatură. Un alt factor favorizant este reprezentat de predispoziția acestei zone la umezeală, din cauza unei slabe ventilații, astfel încât transpirația persistă pentru timp îndelungat.

Mediul umed conduce la inflamarea epidermei. Contactul dintre epidermă și materialul hainelor poate provoca apariția unor mici leziuni, care favorizează pătrunderea diferiților agenți patogeni și dezvoltarea infecției.

Simptomele candidozei mamare includ:

înroșirea zonei;
prurit;
senzație de arsură;
tumefiere ușoară.

Candidoza digestivă

Cei mai susceptibili de a dezvolta candidoza digestivă sunt pacienții cu neoplazii. Ciuperca determină la nivelul mucoasei stomacului sau a intestinului formarea unor placarde albicioase sau a unor ulcerații, putând determina chiar și ulcer peptic sau gastric.

Simptomele în cadrul candidozei digestive nu sunt specifice. Printre cele mai des întâlnite se află:

disconfort gastro-intestinal;
diaree;
scăderea apetitului (a poftei de mâncare);
stări de greață;
vărsături;
cefalee;
fatigabilitate (oboseală);
febră.

Ultimele cercetări medicale au demonstrat că dieta nu are un rol foarte important în dezvoltarea infecțiilor fungice. Astfel, o alimentație bogată în carbohidrați crește ușor riscul de a dezvolta Candida pe termen scurt. Însă, pe termen lung, aceasta nu influențează gradul de colonizare.

Candidoza inghinală

Candidoza inghinală apare preponderent la nivelul șanțului inghinal (zona dintre coapsă și abdomen), dar poate apărea și la nivelul labiilor, la femeie, sau al scrotului, la bărbați. Infecția este favorizată de următorii factori:

igiena deficitară;
lenjeria sintetică;
menținerea pentru perioade lungi de timp a costumului de baie ud;
practicarea sportului intens;
utilizarea produselor de îngrijire cu parfum și SLS (lauril sulfat de sodiu) - aceste substanțe irită pielea.

Simptomele includ:

eritem;
prurit;
senzația de arsură.

Candidoza vaginală

Candida este o ciupercă care se află în mod normal în flora vaginală. Atunci când se produc dezechilibre ale acesteia, Candida se multiplică în exces, favorizând infecția. 90% dintre cazurile de infecție sunt produse de către Candida albicans, în timp ce 8% dintre femei au infecții fungice recurente.

Unele femei pot avea infecție cu Candida, dar pot fi asimptomatice. Însă, majoritatea dintre ele au o formă ușoară a infecției, manifestată prin:

secreții vaginale albicioase și brânzoase, cu miros neplăcut;
prurit;
dispareunie (disconfort sau durere în timpul actului sexual);
disurie (disconfort la urinare).

O mică proporție dintre paciente pot experimenta și infecții severe cu Candida. Acestea prezintă și inflamație la nivelul vulvei, cu eritem și prurit accentuat. Indiferent de gradul de afectare, tratamentul este necesar. Candidoza vaginală se poate complica cu infecție urinară cu Candida. De aceea, tratarea încă din stadiile incipiente este importantă.

Candidoză: simptome

Simptomele infecției cu Candida pot diferi ușor în funcția afectată. Astfel, la nivel cutanat, pot fi prezente următoarele:

eritem;
prurit;
placarde albicioase;
ulcerații;
disconfort;
durere;
senzație de arsură.

La nivel bucal, se pot observa simptome precum:

pete albicioase pe mucoase;
alterarea gustului;
halenă (respirație urât mirositoare).

Candidoza digestivă nu prezintă simptome specifice, manifestările sale fiind reprezentate de disconfort abdominal sau diaree. Iar dacă infecția este prezentă la nivel inghinal sau vaginal, pot apărea următoarele:

secreții vaginale albicioase;
eritem;
prurit;
disconfort la urinare;
dispareunie.

Candida: transmitere

În mod normal, candida nu este o boală contagioasă. Însă, prin contact cu placardele albicoase ale unei persoane infectate sau cu salivă (în cazul candidozei bucale), riscul de infectare este ridicat. Riscul de a dobândi în acest mod o infecție fungică este mare, mai ales dacă sistemul imunitar nu funcționează corespunzător sau este urmat un tratament cu medicamente imunosupresoare (glucocorticoizi).

Spre exemplu, candidoza vaginală este foarte rar transmisă partenerului. De cele mai multe ori, tratamentul este indicat doar pentru persoana infectată. Dacă partenerul prezintă simptome, atunci și acesta primește tratament.

Însă, un risc crescut de transmitere este în cazul mamelor care își alăptează copii ce au candidoză. În timpul alăptatului, se pot produce microleziuni la nivelul sânului, care pot facilita pătrunderea ciupercii la nivelul epidermei. De aceea, este indicat ca tratamentul mamei să fie administrat simultan cu cel al nou-născutului.

Diagnostic candidoză

Pentru a diagnostica candidoza, este necesară o anamneză detaliată a pacientului, pentru a determina simptomele. Ulterior, medicul realizează examinarea zonei afectate, pentru a decide dacă aspectul leziunilor este de etiologie fungică.

În cazul candidozei esofagiene sau digestive, se efectuează endoscopia. Aceasta este o procedură ce permite vizualizarea tractului digestiv superior, prin intermediul unei camere ce este introdusă pe cale digestivă. Procedura nu este dureroasă, putând fi realizată cu anestezie și sedare ușoară.

Ulterior, sunt indicate testele de laborator pentru a determina specia de Candida care cauzează infecția. Acest aspect este foarte important pentru a stabili tipul de antifungic care este prescris.

Depistarea speciei de Candida implicată se face prin intermediul unei culturi fungice. Astfel, se recoltează material din placarda albicioasă sau secreție vaginală care se inoculează pe o placă specială. Aceasta este ținută în condiții optime de temperatură și umiditate, pentru a permite multiplicarea fungică.

Identificarea speciei presupune examinarea la microscop a levurilor și prin tehnici de colorare. De asemenea, în laborator este efectuată și antifungigrama, care permite stabilirea substanțelor la care ciuperca este rezistentă și care pot fi utilizate în schema terapeutică.

Candidoză: tratament

Pentru tratarea candidozei, este necesară administrarea preparatelor pe bază de antifungice. Acestea pot fi de 2 tipuri:

locale sau topice - sunt indicate pentru candidoza bucală, vaginală, cutanată;
sistemice - sunt recomandate în cazul candidozei esofagiene, digestive și în cazuri severe ale infecției.

Deși în farmacii există unele preparate antifungice ce pot fi achiziționate fără prescripție medicală, este recomandat a merge la medic încă de la primele simptome. Investigațiile de laborator permit identificarea speciei responsabile, iar tratamentul ales de către medic este cel la care ciuperca este sensibilă. Astfel, vei crește șansele de vindecare. Vindecarea se produce în aproximativ 2 săptămâni, însă simptomele pot dispărea chiar mai devreme. Cu toate acestea, este important a urma tratamentul conform indicațiilor medicului.

Suplimentar față de tratamentul antifungic, medicul poate recomanda și medicamente care să reducă simptomele date de infecție:

antiinflamatoare;
antipiretice (pentru scăderea febrei);
fluide intravenoase (în cazul candidozei digestive).

De asemenea, pentru ameliorarea simptomatologiei, sunt indicate unele măsuri precum:

menținerea unei igiene optime;
renunțarea la hainele din materiale sintetice;
evitarea menținerii costumului de baie ud pentru perioade lungi de timp;
reducerea alimentelor bogate în carbohidrați pe parcursul tratamentului;
odihna suficientă.

Prevenție Candida

Infecția fungică cu Candida poate fi prevenită. Pentru aceasta, sunt indicate următoarele:

adoptarea unei diete echilibrate;
menținerea unei igiene riguroase;
schimbarea absorbantului la maximum 4 ore;
îmbăierea în cada igienizată anterior;
purtarea lenjeriei din bumbac;
administrarea antibioticelor împreună cu probiotice;
monitorizarea glicemiei în cazul pacienților cu diabet zaharat;
urmarea tratamentelor conform indicațiilor medicului.

Cu cât organismul este mai sănătos și are un sistem imunitar mai dezvoltat și care funcționează normal, cu atât riscul de a dezvolta o infecție fungică este mai diminuat. De aceea, menținerea unui stil de viață sănătos și echilibrat este extrem de importantă.

Candidoza este o infecție dată de ciuperca Candida. Aceasta poate afecta cavitatea bucală, sistemul digestiv, zona inghinală sau vaginul. Un risc crescut de a dezvolta infecții fungice îl au persoanele care au un sistem imunitar slăbit, urmează tratamente imunosupresoare sau prezintă diferite afecțiuni. Însă, alegera unui stil de viață sănătos și menținerea unei igiene corespunzătoare pot preveni apariția candidozei. Dacă te confrunți cu simptome specifice candidozei, apelează cu încredere la specialistii Clinicii Gral.

Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
Robertson K. D. et al., 2022, Esophageal Candidiasis, StatPearls Publishing, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK537268/;
Taylor M. et al., 2022, Oral Candidiasis, StatPearls Publishing, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK545282/;
Jeanmonod R. și Jeanmonod D., 2022, Vaginal Candidiasis, StatPearls Publishing, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK459317/;
www.cdc.gov, https://www.cdc.gov/fungal/diseases/candidiasis/thrush/index.html, accesat la data 15.01.2023;
my.clevelandclinic.org, https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/22970-yeast-infection-under-breast, accesat la data 15.01.2023;
www.cdc.gov, https://www.cdc.gov/fungal/diseases/candidiasis/genital/index.html, accesat la data 15.01.2023;
my.clevelandclinic.org, https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/22961-candida-albicans, accesat la data 15.01.2023;
www.medicalnewstoday.com, https://www.medicalnewstoday.com/articles/candida-overgrowth#what-is-candida, accesat la data 15.01.2023;
www.webmd.com, https://www.webmd.com/skin-problems-and-treatments/guide/what-is-candidiasis-yeast-infection, accesat la data 15.01.2023;
www.msdmanuals.com, https://www.msdmanuals.com/professional/infectious-diseases/fungi/candidiasis-invasive, accesat la data 15.01.2023;
www.msdmanuals.com, https://www.msdmanuals.com/professional/dermatologic-disorders/fungal-skin-infections/candidiasis-mucocutaneous, accesat la data 15.01.2023;
www.healthline.com, https://www.healthline.com/health/skin/candida-fungus#treatment, accesat la data 15.01.2023;
medlineplus.gov, https://medlineplus.gov/ency/article/000880.htm, accesat la data 15.01.2023.

21-02-2023

Programeaza-te