Cele mai frecvente boli de piele - simptome, diagnostic, tratament, urmări

De asemenea, factorii de risc au un rol important în debutul acestor afecțiuni. Tratamentul afecțiunilor cutanate presupune utilizarea unor creme, unguente, medicamente. 

👉Află mai multe informații despre dezvoltarea și prevenirea cancerului de piele citind articolul Alunita ta poate ascunde un cancer de piele.

• Ce sunt bolile de piele

• Cele mai frecvente boli ale pielii

• Cauze boli de piele

• Simptome boli dermatologice

• Diagnostic afecțiuni dermatologice

• Tratamentul bolilor de piele

• Prevenție

• Urmări

 

Ce sunt bolile de piele

 

Bolile de piele sunt patologii care debutează la nivelul tegumentului. Acestea se manifestă în principal prin:

• eritem;
• inflamație;
• tumefacția tegumentului.

 

Pielea

Pielea este organul care acoperă suprafața corporală. Aceasta cântărește aproximativ 15% din greutatea corporală. De asemenea, pielea este formată din trei straturi:

• epiderm;
• derm;
• hipoderm.

Principalele funcții ale pielii sunt:

• protecția organismului;
• sinteza vitaminei D;
• asigurarea sensibilității dureroase, tactile și termice;
• termoreglare;
• previne deshidratarea organismului.

 

Cele mai frecvente boli ale pielii

 

Printre cele mai frecvente afecțiuni cutanate se regasesc:

• acneea;

Acneea este o patologie inflamatorie cronică. Aceasta este caracterizată prin apariția unor coșuri și comedoane (puncte negre). Locațiile cele mai frecvente ale manifestărilor cutanate sunt la nivelul spatelui, feței, umerilor, brațelor și toracelui.

• psoriazisul;

Psoriazisul este o boală inflamatorie cauzată de tulburări ale sistemului imun. Aceasta afectează aproximativ 2% din populația generală. Printre factorii care declanșează debutul afecțiunii se regăsesc stresul, fumatul și infecțiile.

• vitiligo;

Vitiligo este caracterizat prin apariția unor depigmentari la nivelul pielii. Manifestările cutanate au dimensiuni variabile. Această afecțiune se întâlnește la aproximativ 2% din populația de la nivel mondial.

• rozaceea;

Rozaceea este o patologie cutanată inflamatorie, cronică. Aceasta se manifestă prin eritem cutanat, dilatarea vaselor sanguine și erupții la nivelul pielii. Localizarea cea mai frecventă a acestei patologii este la nivelul feței.

• cancerul de piele;

Cancerul de piele este caracterizat prin creșterea necontrolată a celulelor țesutului cutanat. Cea mai frecventă formă este melanomul. Diagnosticarea în stadii precoce a acestuia determina o rată de vindecare de aproximativ 80%.

• fenomenul Raynaud;

Fenomenul Raynaud este caracterizat de fluxul sanguin redus la nivelul extremităților (mâini, picioare). Acesta se manifestă la temperaturi scăzute prin schimbarea culorii tegumentelor. 

• arsurile solare;

Frecvent, arsurile solare apar vara, ca urmare a expunerii prelungite la soare. Însă, acestea pot apărea și în urma unei ședințe extinse la solar. Sunt caracterizate de inflamația pielii, care devine roșiatică și dureroasă la atingere. Pot fi prevenite prin evitarea expunerii la soare în intervalul 12:00-16:00 și prin aplicarea cremelor de protecție solară (minimum 30 SPF).
 

Cauze boli de piele

 

Cauzele cele mai frecvente care determină apariția afecțiunilor cutanate sunt:

• bolile genetice;
• igiena precară;
• medicația;
• contactul cu virusuri sau bacterii;
• diabetul zaharat;
• contactul cu alergeni din mediu;
• expunerea prelungită la soare.

Pacienților care prezintă în istoricul medical personal factori care contribuie la apariția bolilor de piele, le este recomandată vizita la medic. Diagnosticarea în stadiile incipiente și instituirea tratamentului corespunzător duc la evitarea apariției complicațiilor bolii. 

Factori de risc

Sunt predispuși la apariția bolilor de piele, pacienții care prezintă următorii factori de risc:

• boală inflamatorie intestinală;
• diabet;
• lupus;
• modificări hormonale;
• sarcina;
• stres.

 

Simptome boli dermatologice

 

Printre cele mai frecvente simptome ale afecțiunilor cutanate se regăsesc:

• uscarea tegumentelor;
• exfolierea pielii;
• leziunile cutanate;
• depigmentarea pielii;
• pruritul;
• erupții pe piele;
• tumefacția;
• ulcerații tegumentare;
• pielea aspră.

De asemenea, modificările cutanate variază în funcție de:

• tipul bolii;
• localizare;
• straturile cutanate afectate.

 

Diagnostic afecțiuni dermatologice

 

Pacienților care prezintă semne și simptome specifice afecțiunilor cutanate le este recomandată vizita la medicul dermatolog. Pentru a diagnostica patologia, acesta efectuează:

• anamneza;
• examenul clinic;
• examenul paraclinic.

Anamneza este prima etapă a procesului de diagnostic. Aceasta cuprinde întrebări despre:

• debutul simptomatologiei;
• factorii declanșatori;
• istoricul medical personal;
• factorii care ameliorează simptomatologia;
• antecedentele heredocolaterale;
• fumat;
• consumul de alcool.

După anamneză, medicul realizează examenul clinic al regiunilor de interes folosind tehnici de:

• observație;
• palpare;
• percuție.

 

Analize pentru boli de piele

 

În cursul examenului paraclinic, medicul recomandă efectuarea următoarelor investigații:

• testul alergologic cutanat;
• biopsia regiunii de interes;
• testul Tzanck;
• cultura bacteriană;
• testul cu lampa wood;
• dermatoscopia.

 

Testul alergologic cutanat

 

Testul alergologic cutanat este o metodă de diagnostic, care presupune expunerea unei regiuni de tegument la acțiunea unor substanțe alergene. Scopul efectuării acestuia reprezintă evidențierea unor reacții alergice locale.

Alergiile ce pot fi diagnosticate prin intermediul testului alergologic cutanat sunt cauzate de:

• penicilină;
• înțepătura de albină;
• polen;
• alimente.

De asemenea, medicul poate recomanda efectuarea testului alergologic cutanat, în cazul persoanelor care prezintă semne și simptome specifice dermatitei. După efectuarea testului, pacienții pot prezenta următoarele complicații:

• prurit (mâncărime);
• tumefacție (umflătură) regională;
• eritem (roșeață).

Biopsia 

 

În procesul de diagnostic, medicul poate recomanda efectuarea unei biopsii în regiunea lezională. Aceasta presupune recoltarea unei probe de țesut cutanat. Pentru stabilirea diagnosticului de certitudine, mostra de țesut prelevată va fi studiată la microscop.

 Tehnicile de biopsie cutanată sunt:

• biopsia shave (prin răzuire);

Biopsia prin răzuire este o metodă care presupune prelevarea straturilor superficiale ale pielii. Această tehnică este mai puțin invazivă comparativ cu biopsia excizională și cea prin perforare. Defectul cutanat nu necesită aplicarea unei suturi.

• biopsia excizională;

Tehnica biopsiei excizionale presupune prelevarea în totalitate a țesutului cutanat afectat de boală. Dacă patologia determină leziuni de dimensiuni întinse, medicul va practica incizia pentru a îndepărta o parte din regiunea de interes.

• biopsia punch (prin perforare);

Biopsia prin perforare este utilizată în cazul leziunilor localizate în stratul profund al tegumentului. După efectuarea acestei proceduri, medicul realizează sutura zonei de abord.
 

Testul Tzanck

 

Testul Tzanck este utilizat de medicul dermatolog pentru examinarea țesutului bazal al leziunii. Rolul acestei probe este de a detecta tipul de celule specifice bolii pacientului. În literatura de specialitate, testul este regăsit sub denumirea de citodiagnosticul Tzanck.

Cultura bacteriană

Cultura bacteriană permite identificarea agentului patogen. În acest fel, medicul poate stabili diagnosticul și tratamentul corespunzător.
 

Testul cu lampa wood

 

Medicul recomandă efectuarea testului cu lampa wood pentru diagnosticarea afecțiunilor dermatologice. Metoda de examinare presupune utilizarea unei lampe care emite raze UVA (ultraviolete A). Testul cu lampa wood este o metodă de diagnostic nedureroasă, care nu produce leziuni cutanate.

Printre patologiile identificate cu ajutorul acestui test se regăsesc:

• tinea capitis (micoza scalpului);
• vitiligo (zone decolorate ale pielii);
• pitiriazis versicolor (micoză cutanată);
• eritrasma (infecție cutanată);
• melasma (pigmentare la nivel facial).
•  

Dermatoscopia

 

Dermatoscopia este o tehnică neinvazivă și rapidă pentru examinarea tegumentelor și stabilirea diagnosticului corespunzător. Aceasta presupune utilizarea unui dermatoscop. Dermatoscopia permite vizualizarea straturilor profunde și superficiale ale pielii.

Folosind această tehnică, medicul poate stabili următoarele caracteristici ale zonei lezionale:

• forma;
• dimensiunea;
• culoarea.

Tratamentul bolilor de piele

 

În funcție de tipul de afecțiune dermatologică, medicul poate recomanda pacienților:

• antihistaminice;
• creme;
• antibiotice;
• unguente;
• geluri;
• medicamente administrate pe cale orală.

De asemenea, tratamentul bolilor dermatologice poate conține:

• refacerea structurii tegumentare cu ajutorul tehnologiei laser;
• intervenții chirurgicale.

Pentru a grăbi vindecarea și a eficientiza efectul medicației, medicul recomandă pacientului:

• gestionarea eficientă a stresului;
• schimbarea dietei alimentare;
• igiena corespunzătoare a pielii;
• evitarea consumului de alcool;
• renunțarea la fumat.

 

Prevenție

 

Pentru a preveni apariția bolilor dermatologice, medicul recomandă pacienților:

• dezinfectarea obiectelor utilizate în spațiile publice (echipamente de gimnastică);
• evitarea utilizării în comun a obiectelor personale (produse cosmetice);
• limitarea contactului cu substanțe alergene;
• schimbarea obiceiurilor alimentare;
• hidratarea corespunzătoare;
• folosirea cremelor de protecție solară;
• respectarea unui program de somn constant;
• spălarea mâinilor cu apă și săpun în mod regulat.

Unele afecțiuni dermatologice pot fi prevenite prin respectarea normelor de igienă. Însă, și factorii de risc genetici contribuie la apariția bolilor de piele.
 

Urmări

 

În cazul infecțiilor virale, bacteriene și fungice, prin diagnosticarea precoce și aplicarea tratamentului corespunzător se poate obține vindecarea bolii și refacerea structurii cutanate. Spre deosebire de acestea, patologiile neoplazice necesită un tratament complex și cu o durată mai mare de timp.

Bolile cutanate sunt afecțiuni care se dezvoltă la nivel tegumentar. Acestea pot fi cauzate de contactul cu bacterii, virusuri și fungi. De asemenea, pacienții pot prezenta eritem, prurit sau tumefacție la nivelul zonei afectate. Persoanelor care prezintă semne și simptome specifice patologiilor cutanate le este recomandată vizita la medicul dermatolog. Acesta va realiza anamneza, examenul clinic si paraclinic pentru stabilirea diagnosticului corespunzător. Pentru mai multe informații despre afecțiunile cutanate și testele utilizate pentru diagnosticarea acestora veți găsi în cadrul Clinicii Gral.

Sursa foto: Freepik

Bibliografie:

• my.clevelandclinic.org, https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/21573-skin-diseases, accesat la data de 09.04.2023;
• www.niams.nih.gov, https://www.niams.nih.gov/health-topics/skin-diseases, accesat la data de 09.04.2023;
• www.drugs.com, https://www.drugs.com/slideshow/most-common-skin-conditions-1086, accesat la data de 09.04.2023;
• www.healthline.com, https://www.healthline.com/health/skin-disorders, accesat la data de 09.04.2023.