Cum știi că suferi de pneumonie? Cum apare, cum se manifestă și cum se tratează pneumonia

Află, în cele ce urmează, care sunt cauzele care pot conduce la apariția pneumoniei, cum se manifestă aceasta și care sunt metodele de tratament disponibile.

• Ce este pneumonia

• Pneumonia la copii și adulți

• Cauze

• Simptome pneumonie

• Pneumonia - tipuri

• Complicațiile pneumoniei

• Diagnostic

• Schemă tratament pneumonie

Ce este pneumonia

Pneumonia este o inflamație a țesutului pulmonar, care poate fi cauzată de o infecție cu bacterii, virusuri sau alte microorganisme. Acest proces inflamator poate afecta unul sau ambii plămâni și poate varia ca severitate, în funcție de cauza infecției, vârsta și starea generală de sănătate a persoanei afectate.

Simptomele frecvente ale pneumoniei includ tusea cu producție de mucus, durerea in piept, febra, frisoanele, starea de oboseală și dificultățile de respirație. Tratamentul pentru pneumonie depinde de cauza infecției și poate include antibiotice, terapie antivirală sau tratamente simptomatice. În cazurile severe sau cele care prezintă complicații, poate fi necesară spitalizarea.
 

Pneumonită vs. pneumonie

Pneumonia și pneumonita sunt două afecțiuni diferite, dar sunt asemănătoare, în ceea ce privește simptomele. Spre deosebire de pneumonie, care are drept cauză principală prezența unei infecții la nivel pulmonar, pneumonita este o inflamație a țesutului pulmonar provocată de iritarea sau inflamația non-infecțioasă a țesuturilor de la nivelul plămânilor.

Factorii declanșatori ai pneumonitei sunt reprezentați de poluarea aerului, substanțele chimice sau alergenii cu care intră în contact pacientul afectat. Pneumonita are ca manifestări tusea productivă, dificultățile respiratorii, durerea în piept și senzația de oboseală, similare cu simptomele pneumoniei. Tratamentul pentru pneumonită depinde de sursa iritației sau a inflamației și poate cuprinde terapia cu corticosteroizi, administrarea de medicamente bronhodilatatoare și terapie simptomatică.
 

Pneumonia interstițială

Pneumonia interstițială este cea care afectează spațiul dintre alveolele pulmonare, cunoscut sub numele de interstițiu. În mod normal, acest spațiu este umplut cu un țesut conjunctiv subțire (țesut interstițial), care susține structura plămânilor și ajută la transferul de oxigen și dioxid de carbon dintre alveole și vasele de sânge. În cazurile de pneumonie interstițială, interstițiul se inflamează și se umple cu lichid, ceea ce îngreunează respirația și poate duce chiar la fibroză pulmonară.

Pneumonia interstițială poate fi cauzată de diferite afecțiuni, inclusiv boli autoimune, infecții virale sau bacteriene, expunerea la substanțe chimice sau particule (praf, fum, fibre de azbest) și tratamentul cu anumite medicamente. Este important de menționat că pneumonia interstițială este contagioasă, atunci când este provocată de infecțiile cu bacterii sau virusuri. Pneumonia interstițială se poate manifesta prin tuse persistentă, dificultăți de respirație, oboseală și scădere în greutate. Tratamentul acestei forme de pneumonie depinde de cauza care a condus la declanșarea ei și poate include administrarea de medicamente antiinflamatoare, oxigenoterapie, recuperare fizică și exerciții de respirație.
 

Pneumonia la copii și adulți

Pneumonia este o afecțiune care poate afecta atât copiii, cât și adulții. Cu toate acestea, există diferențe semnificative între pneumonia la copii și pneumonia la adulți, în ceea ce privește simptomele, cauzele și metodele de tratament.

Simptomele pneumoniei la copii pot include febră, tuse, respirație rapidă (tahipnee) sau dificilă (dispnee), respirație zgomotoasă (wheezing), oboseală, pierderea apetitului, cianoză sau tulburări gastrointestinale (diaree, vărsături). La adulți, simptomatologia pneumoniei este mai specifică decât în cazul copiilor, ceea ce o face mai ușor de diagnosticat.

Cauzele pneumoniei la copii pot fi diferite de cele ale pneumoniei la adulți. La copii, pneumoniile bacteriene sunt mai frecvente decât cele virale, în timp ce, la adulți, pneumonia poate fi cauzată de bacterii, virusuri sau alte microorganisme, precum și de anumiți factori iritanți sau substanțe toxice inhalate.

Tratamentul pentru pneumonia la copii și adulți poate include antibiotice și alte medicamente pentru a trata infecția, dar și tratament simptomatic, similar pneumoniei la adulți. Cu toate acestea, copiii cu pneumonie pot necesita adesea tratament în spital, deoarece sunt mai susceptibili de a dezvolta complicații. La adulți, pneumonia poate fi tratată acasă sau în spital, în funcție de gravitatea infecției și de starea generală de sănătate a pacientului.
 

Cauze

Pneumonia apare atunci când bacterii, virusuri, fungi sau alte microorganisme ajung în plămâni și încep să se înmulțească. Acești agenți patogeni pot ajunge în plămâni în urma inhalării lor sau prin extinderea infecției din alte părți ale corpului, cum ar fi nasul sau gâtul, după care pot infecta și inflama țesutul pulmonar. Aceasta duce la declanșarea unui proces inflamator la nivelul plămânilor și la acumularea de lichid și mucus în alveolele pulmonare. Aceste schimbări pot îngreuna respirația și pot reduce aportul de oxigen la nivel sanguin.

Cele mai comune cauze ale pneumoniei sunt reprezentate de:

• bacterii - principalele bacterii responsabile de declanșarea pneumoniei sunt reprezentate de Streptococcus pneumoniae, Mycoplasma pneumoniae, Legionella pneumophila, Haemophilus influenzae și Klebsiella pneumoniae;
• virusuri - pneumoniile virale sunt întâlnite frecvent și pot fi cauzate de o varietate de virusuri, precum virusurile gripale, virusurile respiratorii sincițiale, adenovirusurile și coronavirusurile;
• fungi - pneumoniile fungice sunt mai frecvente la persoanele cu un sistem imunitar slăbit (pacienții care suferă de cancer, SIDA sau alte boli care afectează sistemul imunitar);
• alte cauze - pneumonia poate fi provocată și de expunerea la agenți iritanți sau substanțe toxice (fumul de țigară, agenții poluanți, diferite substanțe chimice).

Uneori, pneumoniile pot fi cauzate de mai multe microorganisme în același timp și pot fi, de asemenea, declanșate sau agravate de către o serie de factori de risc.
 

Factori de risc

Există mai mulți factori de risc care pot crește susceptibilitatea unei persoane la dezvoltarea pneumoniei. Printre aceștia, se numără:

• vârsta înaintată - vârstnicii sunt mai predispuși la pneumonie, din cauza sistemului imunitar slăbit;
• fumatul - acest obicei poate irita plămânii și poate reduce capacitatea acestora de a combate infecțiile;
• anumite afecțiuni cronice - persoanele cu afecțiuni cronice (diabet, boli pulmonare cronice, afecțiuni cardiovasculare) pot contracta mai ușor infecțiile ce pot conduce la apariția pneumoniei;
• imunitatea scăzută - pacienții cu un sistem imunitar slăbit, așa cum sunt cei infectați cu virusul HIV sau cei care au suferit recent o intervenție chirurgicală, sunt mai sensibili la infecții;
• expunerea repetată la agenți iritanți - expunerea la substanțe chimice iritante poate irita plămânii și poate crește riscul de infecție. În această categorie, sunt incluse, în special, persoanele care lucrează cu substanțe chimice iritante;
• contactul cu persoanele infectate - persoanele care trăiesc sau lucrează în spații înguste sau aglomerate au un risc crescut de a suferi de pneumonie;
• alcoolismul - consumul excesiv de alcool poate slăbi sistemul imunitar și poate crește riscul de pneumonie;
• nevaccinarea împotriva bolilor infecțioase care pot cauza pneumonie.

Simptome pneumonie

Simptomele pneumoniei pot varia în funcție de cauza infecției, vârsta pacientului și starea generală de sănătate a acestuia. Dintre manifestările frecvente ale pneumoniei, amintim:

• tuse productivă (cu expectorație);
• eliminarea de spută de culoare galben-verzuie sau cu sânge;
• febră și frisoane;
• transpirație nocturnă;
• durere toracică, ce tinde să se intensifice în timpul respirației sau a tusei;
• dispnee (dificultăți de respirație);
• tahipnee (respirație rapidă);
• oboseală și stare generală de slăbiciune;
• cefalee;
• greață și vărsături, mai ales la copii;
• diaree și dureri abdominale;
• confuzie sau dezorientare la persoanele în vârstă.

În cazurile mai severe de pneumonie acută, pot apărea simptome suplimentare, cum ar fi hipotensiunea arterială (valori scăzute ale presiunii arteriale), tahicardia (bătăi rapide ale inimii), paloarea sau cianoza (învinețirea tegumentelor, pe fondul oxigenării insuficiente). Este important să iei legătura cu medicul tău, dacă prezentați simptome specifice pneumoniei, pentru a primi un diagnostic corect și un tratament adecvat.
 

Pneumonia - tipuri

Există mai multe tipuri de pneumonie, clasificate în funcție de cauzele lor și de locul unde au fost contractate. Astfel, fiecare tip de pneumonie are propriile manifestări și propriul tratament, în raport cu factorii care au condus la declanșarea acestei afecțiuni.
 

Pneumonia bacteriană

Această formă de pneumonie este provocată de bacterii, infecția cu Streptococcus pneumoniae fiind cea mai frecventă cauză. De asemenea, pneumonia mai poate apărea ca urmare a infecției cu Mycoplasma pneumoniae, care poate afecta persoanele de toate vârstele, dar este mai frecventă la adolescenți și tineri adulți. Printre bacteriile responsabile de declanșarea pneumoniei, se numără și Legionella pneumophila, Haemophilus influenzae și Klebsiella pneumoniae. Tratamentul pneumoniei bacteriene include, de cele mai multe ori, administrarea de antibiotice și se administrează, după caz, la domiciliu sau în spital.
 

Pneumonia virală

Există diferite tipuri de virusuri, cum ar fi virusurile gripale, virusurile respiratorii sincitiale, adenovirusurile sau coronavirusurile, care pot provoca o formă de pneumonie. Simptomele sunt asemănătoare cu cele ale pneumoniei bacteriene (febră, tuse productivă, stare generală alterată, dificultăți de respirație etc.) dar tratamentul este unul diferit, întrucât nu se administrează antibiotice în infectiile virale.
 

Pneumonia fungică

Pneumonia fungică este provocată de ciuperci, cum ar fi Pneumocystis jirovecii sau Candida albicans. Această formă de pneumonie este mai frecventă la persoanele cu un sistem imunitar slăbit, așa cum sunt vârstnicii, pacienții infectați cu HIV/SIDA sau cei care suferă de afecțiuni cronice severe.
 

Pneumonia de aspirație

Numită și pneumonie chimică, această formă apare atunci când ajung în plămâni fragmente de alimente, lichide sau alte substanțe. Acest lucru se poate întâmpla la persoanele cu probleme de deglutiție, în timpul stărilor de vomă sau în episoadele de reflux gastroesofagian. De asemenea, riscul de a dezvolta pneumonie de aspirație este mai ridicat în cazul consumatorilor de droguri sau alcool. Aceștia sunt adesea expuși la riscul de vomă, care poate duce la aspirația conținutului gastric în plămâni.
 

Pneumonia comunitară

Pneumonia comunitară este o formă de pneumonie care se dezvoltă în afara unui spital sau a unei unități de îngrijire medicală, putând fi transmisă cu ușurință în comunitate. Aceasta poate fi provocată de bacterii sau virusuri și poate apărea la persoane de toate vârstele.
 

Pneumonia nosocomială

O infecție nosocomială este o infecție care se dezvoltă în timp ce pacientul se află într-un spital sau într-un centru de îngrijire. Infecțiile nosocomiale sunt o problemă serioasă de sănătate publică și pot afecta pacienții care suferă de boli cronice sau au un sistem imunitar slăbit. Infecțiile nosocomiale pot fi transmise prin contact direct cu pacienți infectați sau prin contact cu suprafețe contaminate, cum ar fi mânerul ușii sau patul de spital. Pneumonia nosocomială poate fi provocată de bacterii rezistente la antibiotice și poate fi mai dificil de tratat.
 

Complicațiile pneumoniei

Pneumonia poate fi o afecțiune gravă și poate conduce la complicații, mai ales la persoanele cu un sistem imunitar slăbit sau la cele cu afecțiuni cronice preexistente. Printre complicațiile potențiale ale pneumoniei se numără:

• insuficiența respiratorie - atunci când plămânii nu pot furniza suficient oxigen în sânge, se poate ajunge la dificultăți de respirație și poate fi necesară oxigenoterapia;
• septicemia - o infecție gravă care poate duce la insuficiență multiplă de organe și chiar la deces;
• abcesul pulmonar - o infecție localizată pulmonar poate duce la formarea unei acumulări de puroi în interiorul plămânului;
• pleurezia - o inflamație a membranei care acoperă plămânii și peretele toracic (pleura), care poate provoca dureri în piept și dificultăți de respirație;
• insuficiența cardiacă - pneumonia poate conduce inclusiv la suprasolicitarea inimii și poate agrava insuficiența cardiacă preexistentă.

Este important să obții un diagnostic rapid și un tratament adecvat pentru pneumonie, pentru a reduce riscul de complicații. Dacă prezinți simptome specifice pneumoniei (febră, tuse persistentă sau dificultăți de respirație), cere-i ajutorul medicului tău în cel mai scurt timp.
 

Diagnostic

Diagnosticul de pneumonie se stabilește, de obicei, pe baza istoricului medical și a examinării fizice a pacientului, a testelor de laborator și a investigațiilor imagistice efectuate la nivelul plămânilor. Astfel, odată identificate simptomele ce ar putea conduce la suspiciunea de pneumonie, poate fi necesar să urmezi următorii pași, pentru obținerea unui diagnostic complet:

• anamneza și examinarea fizică - medicul te poate întreba despre simptomele actuale, precum și despre istoricul tău medical, inclusiv afecțiunile preexistente și tratamentele pe care le urmezi în prezent. Examinarea fizică poate include auscultarea plămânilor cu un stetoscop, pentru a detecta sunete anormale, dar și verificarea temperaturii, a tensiunii arteriale și a frecvenței cardiace și respiratorii;
• teste de laborator - medicul poate solicita o serie de teste de sânge și de spută, pentru a identifica organismele care cauzează infecția. De asemenea, pot fi efectuate teste de respirație pentru a evalua funcția pulmonară;
• imagistica medicală - radiografiile toracice sunt folosite, în mod obișnuit, pentru a confirma diagnosticul de pneumonie. Tomografia computerizată (CT) sau ecografia toracică pot fi utilizate în cazuri mai complexe sau pentru a evalua complicațiile ori eficacitatea tratamentului.

Uneori, poate fi necesară o biopsie pulmonară, dacă rezultatele investigațiilor indică nevoia de a evalua în amănunt anumite zone ale plămânilor. Specialistul va apela la această variantă doar atunci când simptomele prezente sau starea generală a pacientului se agravează și există suspiciunea unor afecțiuni mai grave, așa cum este, de exemplu, cancerul pulmonar.
 

Schemă tratament pneumonie

Tratamentul pentru pneumonie depinde de cauza infecției și de starea generală de sănătate a pacientului în cauză. În majoritatea cazurilor, pneumonia bacteriană este tratată cu antibiotice, în timp ce pneumonia virală nu necesită antibiotice, dar poate fi tratată cu medicamente antivirale.

În plus, tratamentul pentru pneumonie poate include:

• tratament pentru simptomele individuale, cum ar fi febra și tusea, prin administrarea de antipiretice și medicamente pentru tuse (expectorante, mucolitice etc.);
• tratament antiinflamator, pentru a reduce inflamația țesutului pulmonar;
• oxigenoterapie sau ventilație mecanică, în cazul în care pacientul are probleme respiratorii severe;
• repaus la pat;
• hidratare adecvată;
• imunizare împotriva agenților patogeni care pot cauza pneumonia, prin intermediul vaccinurilor;
• evitarea fumatului și a expunerii la substanțe chimice iritante;
• recuperare fizică, pentru a ajuta la restabilirea forței musculare și a funcției respiratorii.

Este important să respecți întotdeauna indicațiile medicului specialist și să urmezi întregul tratament prescris, pentru a preveni recidiva infecției. De asemenea, este important să te adresezi medicului tău, dacă prezinți simptome noi sau dacă simptomele actuale se înrăutățesc.
 

Antibiotice pentru pneumonie

În majoritatea cazurilor, pneumoniile bacteriene sunt tratate cu antibiotice. Tratamentul cu antibiotice este recomandat în următoarele situații:

• pneumonia bacteriană - atunci când cauza pneumoniei este o infecție bacteriană, medicul va prescrie antibiotice pentru a distruge bacteria responsabilă pentru infecție. În cazul pneumoniei bacteriene, antibioticul prescris este ales în funcție de tipul de bacterie suspectată sau identificată în sputa pacientului;
• pneumonia severă - dacă pacientul prezintă simptome severe de pneumonie, cum ar fi dificultăți de respirație, febră mare care nu răspunde la tratamentul simptomatic, tensiune arterială scăzută sau confuzie, este posibil să fie necesară internarea în spital, pentru a primi tratament intravenos cu antibiotice;
• vârsta pacientului - copiii și persoanele în vârstă pot necesita un tratament cu antibiotice mai devreme decât persoanele tinere și sănătoase, întrucât, la aceste categorii de pacienți, pneumonia se poate agrava într-un timp foarte scurt și poate provoca diferite complicații;
• starea generală de sănătate a pacientului - pacienții cu afecțiuni cronice, mai ales cei care suferă de boli pulmonare sau boli de inimă, sau pacienții cu imunitate deosebit de scăzută pot necesita un tratament cu antibiotice, pentru a preveni evoluția bolii sau suprainfectarea cu alte bacterii.

În cazul pneumoniilor virale, antibioticele nu sunt eficiente și nu sunt prescrise. În aceste cazuri, tratamentul este orientat către ameliorarea simptomelor și întărirea sistemului imunitar al pacientului.
 

În cât timp se vindecă pneumonia

Este destul de dificil de apreciat în cât timp se vindecă pneumonia la copii sau la adulți. Timpul necesar pentru ca un pacient să se vindece de pneumonie poate varia în funcție de severitatea afecțiunii și de starea de sănătate a pacientului. În general, majoritatea persoanelor încep să se simtă mai bine în primele două-trei zile de la începerea tratamentului cu antibiotice sau antivirale. Cu toate acestea, este important să se urmeze întregul tratament cu antibiotice prescris de medic, care poate dura între 7 și 21 de zile, în funcție de tipul și gravitatea pneumoniei.

Este posibil ca o persoană să se simtă mai bine în timpul tratamentului, dar să continue să prezinte simptome minore, cum ar fi tusea, timp de câteva săptămâni după tratament. Aceste simptome minore ar trebui să dispară treptat, pe măsură ce organismul se vindecă și inflamația de la nivelul plămânilor se reduce.

În cazul în care o persoană are o formă severă de pneumonie, așa cum este pneumonia bacteriană severă, pneumonia virală sau pneumonia care prezintă complicații, timpul de vindecare poate fi mai îndelungat și pacientul poate necesita internarea în spital pentru monitorizare și tratament suplimentar.
 

Prevenție

Este important de reținut că vorbim despre o afecțiune contagioasă, astfel că pneumonia se transmite cu ușurință în colectivități. Din acest motiv, este necesar să se respect o serie de măsuri de prevenție, aplicabile oricăror afecțiuni respiratorii de natură infecțioasă. Acestea includ:

• igiena mâinilor - spală-te frecvent pe mâini cu apă și săpun, timp de cel puțin 20 de secunde, în special dacă ai atins suprafețe publice sau persoane bolnave;
• evitarea contactului cu persoanele bolnave - dacă ai motive să crezi că o persoană suferă de pneumonie sau de o altă infecție respiratorie, evită, pe cât posibil, contactul direct cu aceasta;
• acoperirea gurii și a nasului atunci când tușești sau strănuți - utilizează un șervețel de unică folosință, pentru a acoperi gura și nasul, în aceste situații, și aruncă imediat la gunoi șervețelul folosit;
• vaccinarea - anumite vaccinuri pot ajuta la prevenirea infecțiilor respiratorii, cum ar fi vaccinurile pentru gripă, pneumonie sau rubeolă;
• evitarea atingerii feței - încearcă să limitezi cât de mult poți atingerea feței, în special a ochilor, nasului sau a gurii, deoarece aceste zone sunt mai sensibile la infecții;
• aerisirea încăperilor - asigură-te că încăperile sunt bine ventilate, mai ales atunci când sunt prezente mai multe persoane într-un spațiu închis;
• întărirea sistemului imunitar - menține un stil de viață sănătos, care include o alimentație echilibrată, hidratare adecvată și exerciții fizice regulate pentru a avea grijă de sistemul tău imunitar și a te proteja împotriva infecțiilor respiratorii.

Diagnosticarea și tratamentul pneumoniei necesită o atenție deosebită, pentru a nu-i permite bolii să evolueze și să genereze complicații. Cu toate acestea, pneumonia este o afecțiune ce se poate vindeca, grație tratamentelor medicamentoase moderne, dacă este depistată cât mai devreme. Dacă medicul tău ți-a pus diagnosticul de pneumonie, asigură-te că respecți întocmai tratamentul prescris și regulile de prevenție, pentru a te bucura de sănătatea sistemului respirator, în cel mai scurt timp.

Sursa foto: Shutterstock.com

05-04-2023