Embolia pulmonară: O urgență medicală care pune viața în pericol

Ce este embolia pulmonară?

Cauzele emboliei pulmonare

1. Tromboză venoasă profundă (TVP): Tromboza venoasă profundă este o afecțiune în care se formează cheaguri de sânge în venele profunde ale membrelor inferioare sau, mai rar, ale altor părți ale corpului. Aceste cheaguri se pot desprinde și călători prin sistemul circulator către plămâni, provocând embolia pulmonară.
2. Factori de coagulare crescuți: Anumite condiții medicale sau boli, precum trombofilia (o tulburare a coagulării sângelui), cancerul și bolile autoimune, pot crește riscul de formare a cheagurilor de sânge și, implicit, de embolie pulmonară.
3. Imobilizare prelungită: Statul prelungit în pat, imobilizarea forțată sau perioadele lungi de călătorie (cum ar fi zborurile lungi sau călătoriile cu mașina) pot crește riscul de formare a cheagurilor de sânge în venele membrelor inferioare.
4. Intervenție chirurgicală recentă: Persoanele care au suferit intervenții chirurgicale majore, în special la nivelul membrelor inferioare, abdomenului sau pelvisului, prezintă un risc crescut de formare a cheagurilor de sânge și, implicit, de embolie pulmonară.
5. Traume și fracturi: Fracturile osoase sau alte leziuni grave pot duce la stază venoasă și creșterea riscului de formare a cheagurilor de sânge.
6. Sarcina și nașterea: Femeile gravide sau care au născut recent prezintă un risc crescut de formare a cheagurilor de sânge, din cauza modificărilor hormonale și a presiunii suplimentare exercitate asupra venelor de către uterul mărit.
7. Factori de risc ereditari: Anumite tulburări genetice care afectează coagularea sângelui, cum ar fi deficitul de antitrombină, proteina C sau proteina S, pot crește riscul de embolie pulmonară.
8. Vârsta înaintată: Riscul de embolie pulmonară crește odată cu înaintarea în vârstă, deoarece sistemul circulator poate deveni mai puțin eficient, iar anumite condiții medicale asociate cu vârsta pot crește riscul de formare a cheagurilor de sânge.

Simptomele emboliei pulmonare

1. Dispnee (dificultăți de respirație): Aceasta este unul dintre cele mai frecvente simptome ale emboliei pulmonare. Persoanele afectate pot avea dificultăți de respirație bruscă sau accentuată, chiar și în timpul activităților uzuale sau la repaus. Respirația poate deveni rapidă și superficială.
2. Durere toracică: Durerea toracică este un alt simptom comun al emboliei pulmonare. Durerea poate fi localizată în zona pieptului și poate fi descrisă ca o senzație de strângere, disconfort sau arsură. Durerea toracică poate fi mai intensă în timpul respirației profunde sau a tusei.
3. Tuse cu sânge: Unele persoane cu embolie pulmonară pot prezenta tuse cu sânge sau spută cu sânge. Acest simptom poate indica leziuni în plămâni cauzate de blocarea arterelor pulmonare.
4. Bătăi rapide ale inimii (tahicardie): Embolia pulmonară poate determina creșterea ritmului cardiac pentru a compensa scăderea fluxului de sânge către plămâni. Aceasta poate duce la senzația de bătăi rapide ale inimii.
5. Leșin sau amețeli: Unele persoane afectate pot prezenta senzație de leșin sau amețeli, care pot fi cauzate de scăderea bruscă a aportului de oxigen către creier.
6. Anxietate sau panică: Embolia pulmonară poate provoca anxietate crescută sau senzație de panică. Acest lucru poate fi cauzat de senzația de sufocare sau de frica de moarte.
7. Cianoză (colorație albastră a pielii): În cazuri severe, lipsa oxigenului din sângele circulant poate determina apariția cianozei, o colorație albastră sau violet a pielii, în special în jurul buzelor, unghiilor și a extremităților.
8. Transpirații abundente: Persoanele afectate pot prezenta transpirații abundente, în special transpirații reci și lipicioase, ca răspuns la stresul fizic și emoțional indus de embolia pulmonară.

Este important să rețineți că simptomele emboliei pulmonare pot varia în funcție de fiecare persoană și de gravitatea afecțiunii. Dacă există suspiciunea unei embolii pulmonare sau dacă prezentați simptome asociate, este esențial să căutați imediat asistență medicală de urgență pentru evaluare și tratament adecvat. Embolia pulmonară poate fi o afecțiune gravă și poate necesita tratament prompt și specializat pentru a preveni complicațiile severe sau chiar decesul.


 

Diagnosticul emboliei pulmonare

• Istoric medical și examen fizic: Medicul va începe evaluarea prin discutarea simptomelor și a istoricului medical al pacientului, precum și prin efectuarea unui examen fizic complet. Este important să comunicați toate simptomele și să furnizați informații relevante despre factorii de risc și istoricul medical.
• Analize de sânge: Analizele de sânge pot fi utile în diagnosticul emboliei pulmonare. Acestea pot include teste de coagulare, cum ar fi timpul de protrombină (TP), timpul parțial de tromboplastină (TPT), nivelurile de D-dimer și testele de funcție renală și hepatică. Creșterea nivelurilor de D-dimer poate indica prezența unui proces de coagulare activ, cum ar fi embolia pulmonară, dar este important să rețineți că acest test poate fi fals pozitiv în anumite situații.
• Imagistică pulmonară: Imagistica pulmonară este esențială în diagnosticul emboliei pulmonare. Principalele tehnici imagistice utilizate includ:

• Scintigrafie pulmonară de ventilație perfuzie (V/Q): Această investigație poate fi utilizată pentru a evalua ventilația și perfuzia (fluxul de sânge) la nivelul plămânilor. Aceasta poate fi utilă în diagnosticul emboliei pulmonare, mai ales în cazurile în care CT-ul pulmonar nu poate fi efectuat sau nu este disponibil.
• Ecocardiografie: Ecocardiografia poate fi utilizată pentru a evalua funcția cardiacă și pentru a detecta semnele indirecte ale emboliei pulmonare, cum ar fi dilatarea ventriculului drept sau hipertensiunea arterială pulmonară.
• Angiografie pulmonară: Angiografia pulmonară este o procedură invazivă și mai rar utilizată, care implică introducerea unui cateter în artera pulmonară pentru a vizualiza direct cheagurile de sânge și pentru a evalua gradul de obstrucție.

Complicațiile emboliei pulmonare

• Insuficiență cardiacă: Embolia pulmonară poate provoca presiune crescută în arterele pulmonare și, în timp, poate duce la insuficiență cardiacă dreaptă. Acest lucru se datorează faptului că inima trebuie să pompeze împotriva unei rezistențe crescute în arterele pulmonare, ceea ce poate determina dilatarea și slăbirea ventriculului drept.
• Infarctul pulmonar: Embolia pulmonară poate bloca fluxul de sânge către anumite părți ale plămânilor, provocând moartea țesutului pulmonar. Aceasta poate duce la infarctul pulmonar, care poate provoca durere severă în piept, dificultăți de respirație și alte simptome asociate.
• Hipertensiune arterială pulmonară cronică: În unele cazuri, embolia pulmonară netratată sau recurentă poate duce la hipertensiune arterială pulmonară cronică (HAPC). Aceasta este o afecțiune în care presiunea arterială în arterele pulmonare este crescută, ceea ce poate duce la deteriorarea progresivă a inimii și a plămânilor.
• Embolie paradoxală: În cazul în care un cheag de sânge se formează într-o venă profundă și se deplasează către plămâni, există riscul ca acesta să treacă prin intermediul unui defect septal cardiac (cum ar fi un foramen oval permeabil) și să ajungă în circulația arterială generală, provocând embolie paradoxală. Acest lucru poate duce la accident vascular cerebral (AVC) sau alte complicații.
• Complicații neurologice: Cheagurile de sânge care ajung în circulația cerebrală pot provoca accident vascular cerebral (AVC) sau atac ischemic tranzitoriu (AIT), care sunt complicații grave ale emboliei pulmonare.
• Deces: În cazurile severe sau netratate, embolia pulmonară poate fi fatală. Blocarea completă a fluxului de sânge către plămâni poate duce la insuficiență respiratorie și colaps cardiovascular, ceea ce poate pune viața în pericol.

Tratamentul emboliei pulmonare

1. Anticoagulante: Medicamentele anticoagulante sunt de obicei administrate pentru a preveni formarea de noi cheaguri de sânge și pentru a împiedica creșterea celor existente. Acestea includ medicamente cum ar fi heparina și varfarina (cumadină), precum și noi anticoagulante orale, cum ar fi apixaban, dabigatran, edoxaban și rivaroxaban. Anticoagulantele pot fi administrate inițial intravenos (IV) sau subcutanat, iar apoi se poate trece la administrarea orală.
2. Terapie trombolitică: În cazurile severe sau în cazul emboliilor pulmonare masive, în care cheagurile de sânge blochează fluxul de sânge către plămâni și pun viața în pericol, se poate utiliza terapia trombolitică. Aceasta implică administrarea de medicamente trombolitice, cum ar fi alteplaza sau streptokinaza, pentru a dizolva cheagurile de sânge. Această terapie este asociată cu un risc crescut de sângerare și este utilizată numai în cazurile severe și selectate.
3. Filtru de vene cava inferioară: Pentru pacienții care nu pot tolera anticoagulantele sau care prezintă contraindicații la terapia trombolitică, se poate utiliza un filtru de vene cava inferioară. Acest dispozitiv este plasat în vena cava inferioară pentru a capta cheagurile de sânge mari și pentru a împiedica migrația lor către plămâni.
4. Măsuri de prevenire a recurenței: După tratamentul inițial pentru embolia pulmonară, este important să se continue administrarea anticoagulantelor sau altor terapii prescrise pentru a preveni recurența cheagurilor de sânge. De asemenea, se pot recomanda măsuri de prevenire a trombozei venoase profunde, cum ar fi exercițiile fizice regulate, mobilizarea precoce și purtarea de ciorapi de compresie.
5. Monitorizarea și managementul complicațiilor: Pacienții cu embolie pulmonară pot necesita monitorizare și management pentru complicațiile asociate, cum ar fi insuficiența cardiacă, hipertensiunea arterială pulmonară și complicațiile sângerării asociate cu anticoagulantele.

Îngrijirea bolnavului cu embolie pulmonară

• Monitorizarea simptomelor: Monitorizarea atentă a simptomelor pacientului este esențială. Urmați îndrumările medicului cu privire la semnele și simptomele specifice pe care trebuie să le monitorizați, cum ar fi dificultățile de respirație, durerea toracică, ritmul cardiac accelerat sau alte simptome.
• Asigurarea oxigenoterapiei: Pacienții cu embolie pulmonară pot prezenta dificultăți de respirație și hipoxie (niveluri scăzute de oxigen în sânge). În funcție de severitatea simptomelor, pot fi necesare suplimentarea oxigenului prin intermediul unei măști de oxigen sau a unui cateter nazal pentru a asigura o oxigenare adecvată.
• Administrarea medicamentelor: Administrați medicamentele prescrise conform instrucțiunilor medicului, inclusiv anticoagulantele și alte medicamente pentru controlul simptomelor. Asigurați-vă că înțelegeți indicațiile și posibilele efecte secundare ale fiecărui medicament și că urmați dozele prescrise.
• Mobilizarea precoce: Încurajați pacientul să se mobilizeze cât mai curând posibil, în limita toleranței sale. Mișcarea și activitatea fizică moderată pot ajuta la prevenirea complicațiilor asociate cu imobilizarea prelungită, cum ar fi tromboza venoasă profundă.
• Monitorizarea coagulării sângelui: Dacă pacientul primește terapie anticoagulantă, este important să monitorizați în mod regulat nivelurile de coagulare a sângelui și să raportați orice semne de sângerare excesivă sau alte efecte secundare la medicul curant.
• Educație și suport emoțional: Oferiți pacientului și familiei educație despre embolia pulmonară, tratamentul și măsurile preventive. Asigurați-le că înțeleg simptomele care necesită asistență medicală imediată și că știu cum să acționeze în caz de urgență. De asemenea, asigurați suport emoțional și încurajare în timpul recuperării.
• Promovarea unui stil de viață sănătos: Încurajați pacientul să adopte un stil de viață sănătos, inclusiv renunțarea la fumat, menținerea unei diete echilibrate și efectuarea regulată a exercițiilor fizice moderate.
• Monitorizarea și gestionarea complicațiilor pe termen lung: Monitorizați pacientul pe termen lung pentru eventualele complicații asociate cu embolia pulmonară, cum ar fi insuficiența cardiacă, hipertensiunea arterială pulmonară sau recurența cheagurilor de sânge.

 

Prevenția emboliei pulmonare

1. Mișcare și activitate fizică regulată: Stilul de viață sedentar este un factor de risc important pentru tromboză venoasă profundă și, implicit, pentru embolia pulmonară. Prin urmare, este recomandat să aveți o activitate fizică regulată și să evitați perioadele lungi de imobilizare, în special la birou sau pe timpul călătoriilor lungi.
2. Reținerea hidratării și evitarea deshidratării: Hidratarea adecvată poate ajuta la menținerea fluidității sângelui și la reducerea riscului de formare a cheagurilor de sânge. Asigurați-vă că beți suficientă apă și evitați deshidratarea, mai ales în condiții de călătorie sau la temperaturi ridicate.
3. Evitarea fumatului și a excesului de alcool: Fumatul și consumul excesiv de alcool pot crește riscul de formare a cheagurilor de sânge și pot afecta negativ sănătatea cardiovasculară. Renunțarea la fumat și limitarea consumului de alcool pot contribui la reducerea riscului de embolie pulmonară.
4. Evitarea contraceptivelor orale: Unele contraceptive orale combinate pot crește riscul de formare a cheagurilor de sânge, în special la persoanele cu alți factori de risc. Dacă aveți un risc crescut de embolie pulmonară, discutați cu medicul dumneavoastră despre opțiunile contraceptive mai sigure sau alternative.
5. Utilizarea corectă a metodelor de compresie: Pentru persoanele cu un risc crescut de tromboză venoasă profundă, cum ar fi cei care au suferit o intervenție chirurgicală majoră sau care au rămas imobilizați pentru o perioadă lungă, utilizarea corectă a ciorapilor de compresie sau a bandajelor elastice poate ajuta la reducerea riscului de formare a cheagurilor de sânge.
6. Medicație anticoagulantă: Pentru persoanele cu un risc crescut de embolie pulmonară, cum ar fi cele care au avut deja o embolie pulmonară sau tromboză venoasă profundă, medicamentele anticoagulante pot fi prescrise pentru a reduce riscul de formare a cheagurilor de sânge. Este important să urmați îndrumările medicului și să respectați dozele prescrise.
7. Identificarea și tratarea precoce a factorilor de risc: Identificarea și tratamentul precoce a factorilor de risc pentru embolia pulmonară, cum ar fi cancerul, tulburările de coagulare sau afecțiunile cardiace, pot contribui la reducerea riscului de complicații.

Întrebări frecvente

25-03-2024