Este stresul o problemă de sănătate?

Numim "stres" reacția unui organism la un factor de mediu ce poate provoca o stare de tensiune, crescând reactivitatea organismului și făcându-l să fie în stare de alarmă. Factorii de mediu ce provoacă stresul, denumiți și stresori, pot varia, de la traumatisme, la senzații( ex. căldură) sau chiar factori de natură emoțională. Important de reținut este că, deși stresul pare o afecțiune comună, acesta poate duce la îmbolnăviri grave.
 
Stresul poate avea o natură fiziologică, biologică sau psihologică și este felul organismului de a reacționa la situații precum amenințările, provocările sau cele ce implică bariere fizice sau psihologice. 

Un stresor este un stimul care induce organismul într-o stare de tensiune, făcându-l să se simtă că și cum ar fi pus într-o situație limită, ce poate fi considerată o provocare sau chiar o amenințare. În funcție de intensitatea acestora, organismul răspunde prin reflexul de "lupta sau fugă" (en:fight or flight reflex), acest reflex traducându-se prin înfruntarea cauzei stresului sau fugă de respectivul stimul, chiar dacă de multe ori acestea sunt manifestate la nivel minimal, inconștient. Intensitatea stresorilor este dată și de experiență personală a fiecăruia cu diversele tipuri de stresori, interacțiunea cu aceștia fiind fundamental personalizată. Acesta este motivul pentru care unele persoane pot experimenta niveluri diferite de stres când sunt supuse acelorași condiții.  

 

Stres acut

Stresul acut este rezultatul reacției corpului la o situație nouă sau la o provocare. Acest tip de stres poate apărea, de exemplu, când ne apropiem de un deadline. Acest tip de stres poate fi experimentat chiar și atunci când facem ceva ce ne place, de exemplu atunci când avem parte de realizări personale ieșite din comun.
Stresul acut are o durata relativ scurtă, corpul întorcându-se la starea lui normală la o perioadă destul de scurtă după dispariția stimulului.

Stres acut episodic

Stresul acut episodic apare atunci când episoadele de stres apar în mod frecvent. Acesta poate fi cauzat de medii de lucru solicitante, ce presupun solicitare constantă, precum munca în domeniul medical.
 
Particularitatea acestui tip de stres constă în incapacitatea organismului de a se întoarce la o stare de calm și relaxare, efectele episoadelor de stres acut acumulându-se. Acestea se pot resimți prin sentimentul constant de trecere de la o criză la altă.

Stres cronic

Stresul cronic apare ca și rezultat al expunerii la stresori în mod constant, pe o perioadă îndelungată de timp. Acest tip de stres se poate traduce în situații precum certurile constante cu partenerul.
 
Ca și particularitate a stresului cronic, acesta pare că nu se termină niciodată, lăsând senzația de imposibilitate de ieșire din acea situație.
 

 
Dacă te întrebai "ce simptome ai când ești stresat", este important să știi că stresul poate determina o varietate de simptome, acestea fiind atât fizice, cât și emoționale și comportamentale. 
Simptomele fizice pe care stresul le poate determina pot include:

Efectele stresului apar și pe plan mintal, incluzand:

Uneori, în cazul stresului cronic, pot apărea denaturări comportamentale precum:

 

 

 
1. Insomnie și tulburări ale somnului
 
Tulburările de somn sunt adesea corelate cu acțiunea stresului asupra psihicului și organismului. Debutul acestora se resimte încă de la apariția senzației de stres, afectând natura viselor și implicit calitatea somnului. Astfel, corpul nu este capabil sa se odihneasca îndeajuns încât să atingă parametrii de funcționalitate. Dacă factorul de stres este unul notabil, efectele acestuia se pot regăsi chiar în inabilitatea de a adormi, provocând astfel insomnia. 

2. Tulburările de alimentație

De multe ori, senzația de stres vine la pachet cu nevoia compulsivă de a mânca. Acesta este motivul pentru care simțim nevoia de a mânca atunci cand suntem expuși stresului, aceasta fiind una dintre cele mai comune reacții la stresori. De reținut este însă faptul că dulciurile sau mâncarurile bogate în carbohidrați alterează starea doar pe moment, efectul rezistând numai pentru puțin timp, readucând organismul în starea anterioară consumului. Indicat este să mâncăm fibre și să încercăm să menținem o dietă echilibrată.
 
3. Depresie

Expunerea constantă la stres și incapacitatea de a rezolva problemele ce apar ca și consecință a acestuia poate cauza, în multe dintre cazuri, episoade depresive. În funcție de intensitatea acestora, acestea pot fi categorisite în 3 tipuri principale: episoade depresive minore, moderate sau majore. Aceste episoade se pot manifestă prin senzația continuă de supărare, vid interior, pierderea interesului față de lucrurile ce erau anterior importante, auto-izolarea și reducerea contactului social, neglijarea aspectului fizic sau a igienei personale, dar și alte simptome ce pot diferi de la persoană la persoană.

Este important ca depresia sa fie diagnosticată de catre un medic specialist! 

 

4. Anxietate și atacuri de panică
 
Expunerea prelungită la factori de stres, alături de alți factori interni sau de mediu, rezultă adesea în apariția anxietății. Aceasta poate fi descrisă drept o senzație de îngrijorare continuă, ce are atât simptome psihice, cât și simptome fizice. Printre simptomele fizice se numără senzația de greață, palpitațiile, amețeala sau dificultatea de a respira.
 
Atacurile de panică sunt, din multe privințe, similare momentelor de anxietate mare, însă au particularități precum  intensitatea crescută sau sentimentul de frică de moarte, de multe ori alături de senzații fizice precum ritmul cardiac crescut sau tremur.

 
5. Răceli și viruși
 
Stresul afectează stabilitatea sistemului imunitar, facilitând astfel îmbolnăvirea cu diverse bacterii și viruși. Astfel, ne putem găsi în situația de a ne îmbolnăvi mult mai ușor sau a ne afla în poziția în care corpul nostru nu poate "înfrânge" diversele forme de răceala sau viruși.
 
6. Probleme ale sistemului circulator
 
De cele mai multe ori, acțiunea stresorilor determină schimbări ale sistemului circulator, precum creșterea presiunii arteriale. Aceasta este datorată instinctului de "luptă sau fugă" (fight or flight) care apare în momentul expunerii la stres. Efectele pe termen lung ale stresului asupra sistemului circulator pot include cheagurile de sânge, probleme ale circulației sau chiar AVC-uri (Accident Vascular Cerebral).
 
7. Diabet

Printre cele mai comune probleme cauzate de stres se afla diabetul, acesta cauzand nivelul de zahăr în sânge să crească peste limita acceptabilă.
 
8. Probleme ale inimii

În momentele de acțiune ale factorului de stres, bătăile inimii devin mult mai rapide și neregulate. Acest lucru poate afecta sistemul circulator și inima, dat fiind faptul că presiunea sângelui crește.
 
19. Cancer
 
Din ce în ce mai multe studii arată că exista o legatură între stres și numeroase tipuri de cancer. Acest lucru este datorat faptului că stresul afectează în mod direct răspunsul sistemului imunitar, iar, în multe cazuri, persoanele expuse la stres pot întâmpina dificultăți în bătăliile împotriva unor boli precum cancerul.
 
 

 
La fel ca în majoritatea problemelor ce țin de regularea emoțiilor, psihoterapia s-a dovedit a fi cel mai eficient tratament pentru stres, având efecte pe termen lung. Aceasta se bazează pe ameliorarea cauzelor ce produc stres, rezultând astfel și în ameliorarea simptomelor acestuia. 
Este important să înțelegem că psihoterapia este o practica ce are în esența scopul de a înțelege reactivitatea noastră la mediul înconjurător și de a dezvolta mecanisme sănătoase de reacție. În cazul în care există o problemă generată de stres, se va merge pe explorarea factorilor de stres și înțelegerea acțiunii lor asupra psihicului nostru, dezvoltand astfel mecanisme de adaptare prin care să nu ne lăsăm afectați la aceeași intensitate de factorii de stres.

 
Stresul, ca și majoritatea problemelor ce țin de regularea emoțiilor, poate fi controlat și ameliorat printr-o multitudine de metode. Printre acestea este important să enumerăm acțiunile din spectrul meditației și minfullness-ului, ce au rolul de a aduce mintea într-o stare de calm. Printre acestea se numara exerciții scurte de respirație, ce pot fi folosite în multe situații cotidiene în cazul aparitiei stresului.
 
ex. Expirație totală, urmată de inspirație, retenția aerului timp de 7 secunde, expirație, 3 cicluri de respirație normală, repetare de câte ori este nevoie.
 
În cazul în care stresul începe sa afecteze calitatea vieții, este recomandat sa ne prezentăm la medicul psihiatru, pentru a primi un tratament care să ușureze simptomele (ex.: medicamente anxiolitice).
 

#simptomele stresului #simptome stres puternic #stres definitie #stres tratament #stresul simptome #stres emotional #tratament oboseala si stres #stres control #stres cronic #stresul psihic #stresori #stresata #terapie pentru stres #tratament pentru stres puternic #tratament pentru nervi si stres #stres dex #boli cauzate de stres #factorii de stres #tipuri de stres #consecintele stresului #ce este stresul #ce organe afecteaza stresul #stres #psihoterapie stres #tratament stres