Formele de cancer ale sistemului limfatic (Hodgkin si Non-Hodgkin)

Despre sistemul limfatic si limfoame

Organismul uman este alcatuit din celule. Majoritatea celulelor traiesc putin timp dupa care mor si sunt inlocuite de unele noi. Uneori, acest ciclu nu mai functioneaza adecvat. Celulele cresc, se inmultesc necontrolat si nu mor atunci cand ar trebui. Astfel se creeaza premisele pentru aparitia unor tipuri de cancer printre care si cel limfatic.

Sangele contine urmatoarele elemente:

• Celulele rosii, care transporta oxigenul si care dau culoarea caracteristica sangelui.
• Celulele albe care sunt parte a sistemului natural de aparare al organismului, cunoscut sub numele de sistem imunitar, si au rolul de a lupta impotriva infectiilor.
• Trombocitele cu rol in coagularea sangelui

Sistemul limfatic este similar sistemului sangvin. Sangele circula prin vase de sange (artere si vene). Celulele albe din sange, inclusiv limfocitele, circula si printr-o retea diferita de vase, care se numeste sistem limfatic, care transporta, de asemenea, lichide si nutrienti in organism.
 

Forme de cancer ale sangelui: limfom non-Hodgkin si limfom Hodgkin

Acestea sunt afectiuni ce se diferentieaza prin anumite particularitati. Ambele tipuri sunt forme de cancer ale sistemului limfatic. Afectiunile sunt diferite iar noi vom explica pe scurt in cele ce urmeaza cateva date despre limfomul non-Hodgkin, care reprezinta cea mai raspandita forma a cancerului limfatic (80-85 % din cazuri).

Despre limfomul non-Hodgkin

In limfomul non-Hodgkin, celulele albe din sange afectate, se inmultesc necontrolat, se acumuleaza in structurile sistemului limfatic si formeaza tumori, cunoscute sub numele de limfoame. Aceste tumori pot aparea aproape oriunde, deoarece sistemul limfatic traverseaza intreg organismul. Cel mai frecvent apar in ganglioni, ficat sau in splina.

Limfomul non-Hodgkin este o forma de cancer a sistemului limfatic si poate fi de doua feluri: agresiv si indolent. Exista doua tipuri de limfocite: celulele B si T-celule. B-ajuta celulele sistemului imunitar prin producerea de anticorpi pentru a elimina infectia. Celulele T sunt importante in reglarea sistemului imunitar si in lupta impotriva infectiilor. Principalele tipuri de limfom non-Hodgkin sunt clasificate in functie de limfocitele care sunt afectate: B-celule de limfom, care este cel mai frecvent, si T-celule de limfom.

• Limfomul non-Hodgkin agresiv

Limfomul non-Hodgkin agresiv este o forma de limfom cu evolutie rapida. Boala raspunde de obicei bine la tratament si adesea se obtine remisia completa, acesta fiind obiectivul tratamentului. Daca insa acest lucru nu este posibil, tratamentul are ca scop imbunatatirea calitatii vietii prin controlul simptomelor, ceea ce poarta denumirea de ingrijire paleativa. Limfomul non-Hodgkin agresiv necesita tratament imediat, altfel speranta de viata se situeaza intre sase luni si doi ani.

• Limfomul non-Hodgkin indolent

Limfomul non-Hodgkin indolent este o forma de limfom cu evolutie lenta. Acest tip de limfom are o probabilitate de vindecare mai mica, dar in majoritatea timpului persoana afectata se poate bucura de perioade lungi in care nu vor aparea simptome ale bolii ori acestea vor fi foarte putine. Cu ajutorul tratamentului si suportului adecvat din partea echipei medicale, pacientul poate avea o viata relativ normala timp indelungat.

In acest timp, calitatea vietii poate fi foarte buna/satisfacatoare si doar cateva schimbari minore ii despart de o viata normala. Totusi, remisiunea poate fi urmata de perioade in care simptomele revin, si aceste perioade sunt numite « recaderi ». De aceea, limfomul non-Hodgkin indolent necesita cel mai adesea tratament pe termen lung. In caz de limfom non-Hodgkin indolent, raspandirea mai lenta in organism a celulelor canceroase determina o speranta de viata mai mare, cei afectati putand trai 10 ani cu aceasta afectiune.

• Semne frecvente ale limfomului non-Hodgkin

Cresterea nedureroasa frecventa a ganglionilor situati la nivelul gatului, axilei sau in zona inghinala.

 - Febra persistenta sau recurenta a carei cauza nu poate fi explicata
 - Transpiratii nocturne abundente
 - Scadere in greutate sau oboseala
 - Mancarimi persistente pe toata suprafata corpului
 - Respiratie ingreunata sau tuse

Semnele frecvente enumerate mai sus pot fi atribuite altor cauze, de aceea limfomul non-Hodgkin poate sa nu fie depistat imediat. De asemenea, celulele albe din sange cu comportament anormal (limfocitele canceroase) depistate in limfomul non-Hodgkin nu isi pot indeplini rolul in lupta impotriva infectiilor. De aceea, pacientii cu limfom non-Hodgkin se pot imbolnavi mai usor decat o persoana sanatoasa.

Deocamdata nu se cunoaste exact cauza care duce la aparitia limfomului, sunt incriminate bolile sistemului imunitar si infectiile grave. Expunerea la solventi sau la pesticide poate fi considerata un factor favorizant pentru instalarea acestei afectiuni.

Despre limfomul Hodgkin

Aceasta boala a fost descrisa pentru prima oara de Thomas Hodgkin, in anul 1832.
Boala Hodgkin, sau Limfomul Hodgkin, este un tip de cancer care se dezvolta in tesutul limfatic. Un tip de celule albe din sange este numit  B-limfocite, sau B-celule. B-celulele sunt responsabile pentru crearea anticorpilor ce lupta impotriva infectiei.

Celulele canceroase in boala Hodgkin sunt numite celule Reed-Sternberg. Se crede ca celulele Reed-Sternberg sunt un tip de celule canceroase B. Intrucat celulele incep divizarea si multiplicarea, ele formeaza o tumoare. Acest tip de cancer interfereaza cu capacitatea organismului de a lupta impotriva infectiilor. Sistemul limfatic reprezinta o retea de vase si ganglioni interconectati. El dreneaza limfa si elimina o parte din produsii toxici din organism. Ganglionii limfatici sunt organizati in statii ganglionare, ce functioneaza precum niste filtre si pot opri microorganismele cu potential patogen.

Ori de cate ori organismul incearca sa faca fata unei infectii, observam ca se maresc ganglionii din regiunea afectata. Acest lucru este foarte normal si se poate considera ca imunitatea functioneaza. In cazul in care exista o afectare a sistemului imun, organismul este usor de invins de catre agentii patogeni din mediul extern, sau chiar de unele microorganisme ce nu au actiune patogena si care devin agresive. Limfomul este o forma de cancer a sistemului limfatic ce se prezinta sub forma unor tumori solide. Ele apar cand acest tip de celule denumite limfocite incep sa se multiplice haotic si scapa de sub control. Noile celule nu sunt doar mult mai numeroase, ci au si caracteristici mult mai agresive, pot invada tesuturi, evitand restul celulelor imunocompetente astfel incat sa nu fie distruse. Limfomul Hodgkin are tendinta de a se extinde de la o grupa ganglionara la urmatoarea, cuprinzandu-le pe fiecare pe rand.

Aceasta afectiune maligna are doua varfuri de incidenta: primul, in perioada 15-35 de ani, si al doilea dupa varsta de 55 de ani. Aceasta forma de cancer pare a fi mai frecventa la barbati decat la femei. Aceasta predominanta este mult mai pregnanta la varstele tinere, cand peste 85% din pacienti sunt baieti. Diagnosticarea si tratarea bolii intr-un stadiu incipient va imbunatati semnificativ supravietuirea pacientului, aceasta ajungand chiar la 90% daca tratamentul aplicat este corect, iar diagnosticarea s-a facut inca din stadiul I de boala.

Limfomul Hodgkin a fost unul din primele tipuri de cancer care au raspuns la radioterapie si ulterior la chimioterapie combinata. Se apreciaza ca in anul 2002 existau 62.000 de cazuri raportate international. Mai mult de 75%-80% dintre toti pacientii nou diagnosticati cu limfom Hodgkin poate fi vindecat cu chimioterapie asociere si / sau radioterapie.

Limfomul Hodgkin trebuie diferentiat de alte tipuri de limfoame sau alte cauze ce pot cauza marirea in volum a ganglionilor (adenopatie). Diagnosticul de certitudine se stabileste prin realizarea de biopsii ganglionare si identificarea anumitor particularitati ale tesutului analizat. Pacientului i se vor recolta si probe de sange, inainte de initierea chimioterapiei. Investigarea pacientului suspectat de limfom Hodgkin este inceputa insa cu o examinare atenta a pacientului.
Pacientii cu limfom Hodgkin acuza frecvent astenie, oboseala, diminuarea capacitatii de efort, au tulburari psihoemotionale (in special anxietate sau depresie), au probleme la locul de munca sau isi gasesc cu dificultate o slujba, se confrunta cu probleme in familie si adesea apar si tulburari de natura sexuala.

Principalii factori de risc identificati de catre specialisti pentru aparitia limfomului Hodgkin sunt:

• Sexul masculin;
• Varsta: intre 15-35 sau peste 55 de ani;
• Istoric famial de limfom Hodgkin;
• Istoric de mononucleoza infectioasa;
• Stari de imunodepresie marcata.

 

Preventie

In perioada 15-30 septembrie 2012, puteti beneficia GRATUIT de analize medicale de laborator si o consultatie de specialitate, pe baza trimiterii de la medicul de familie.
 

Pentru detalii si programari sunati la *GRAL (*4725) / 021-323.00.00