Infarctul miocardic: cauze, simptome, diagnostic, tratament, urmări
Programeaza-te
Doresc sa aflu mai multe detalii
Camp Obligatoriu
Camp Obligatoriu
Camp Obligatoriu
Eroare procesare - ReCaptcha nu a fost validat
This site is protected by reCAPTCHA and the Google
Privacy Policy and
Terms of Service apply.
Lipsa irigării miocardului produce distrugerea țesutului cardiac. Riscul de a dezvolta această patologie este ridicată în cazul persoanelor cu vârsta peste 45 de ani. Pacienților care prezintă simptome caracteristice acestei afecțiuni le este recomandată vizita la medicul specialist.
- Ce este infarctul miocardic?
- Cauze ale infarctului miocardic
- Factori de risc
- Simptome ale infarctului miocardic
- Diagnosticul infarctului miocardic
- Complicațiile infarctului miocardic
- Tratamentul infarctului miocardic
- Prevenția infarctului miocardic
- Urmări ale infarctului miocardic
Ce este infarctul miocardic?
Infarctul miocardic este o afecțiune acută cardiacă. Acesta se dezvoltă în urma blocării unei artere coronare, care aduce sânge cu oxigen și nutrienți la inimă. Obstrucția acesteia are ca prim efect lipsa oxigenării țesutului cardiac. Oxigenul este vital pentru funcționarea inimii, iar lipsa acestuia conduce la moartea celulelor.
Necroza sau moartea celulelor miocardului nu se produce în primele secunde de la obstrucția arterei. Inițial, apar manifestările tipice ischemiei, ca urmare a privării cu oxigen, iar după aproximativ 20 de minute își fac simțită prezența și semnele de necroză. În această perioadă, pacientul care se confruntă cu un infarct miocardic prezintă simptomele caracteristice.
Necroza nu poate fi reversibilă. Dar, intervenția rapidă, prin eliminarea obstrucției din arteră, poate salva o mare parte din celulele inimii. Cu cât intervenția medicală se realizează într-o perioadă mai scurtă de timp, cu atât va fi salvată o porțiune mai mare din miocard.
Necroza sau moartea celulelor miocardului nu se produce în primele secunde de la obstrucția arterei. Inițial, apar manifestările tipice ischemiei, ca urmare a privării cu oxigen, iar după aproximativ 20 de minute își fac simțită prezența și semnele de necroză. În această perioadă, pacientul care se confruntă cu un infarct miocardic prezintă simptomele caracteristice.
Necroza nu poate fi reversibilă. Dar, intervenția rapidă, prin eliminarea obstrucției din arteră, poate salva o mare parte din celulele inimii. Cu cât intervenția medicală se realizează într-o perioadă mai scurtă de timp, cu atât va fi salvată o porțiune mai mare din miocard.
Cauze ale infarctului miocardic
Printre mecanismele implicate în apariția infarctului miocardic se regăsesc:
- ateroscleroza;
Ateroscleroza reprezintă procesul de formare a unei plăci de aterom, ca urmare a acumulării la nivelul vaselor sangvine a depozitelor de colesterol. În timp, acestea cresc în dimensiuni și se produce stenoza vasului. În urma îngustării și obstruării lumenului, se produce ischemie în teritoriul vascularizat.
- tromboza.
Procesul de tromboză presupune ruperea unei plăci instabile de aterom, cu refluarea conținutului acesteia în interiorul vasului sangvin. Ca urmare a acestui eveniment, are loc formarea unui tromb, care poate obstrua lumenul la nivelul rupturii sau poate migra distal.
De asemenea, infarctul miocardic poate apărea ca urmare a:
De asemenea, infarctul miocardic poate apărea ca urmare a:
- spasmului coronarian;
- traumatismelor;
- embolismului;
- dezechilibrelor electrolitice;
- defectelor cardiace congenitale.
Factori de risc
Printre factorii de risc care contribuie la apariția infarctului miocardic se regăsesc:
- factorii genetici;
- obezitatea;
- hipercolesterolemia;
- hipertensiunea;
- vârsta înaintată (după 45 de ani, riscul de a dezvolta un infarct miocardic este mai ridicat);
- diabetul;
- sedentarismul;
- consumul de droguri;
- fumatul;
- stresul;
- afecțiunile autoimune (lupusul eritematos diseminat se asociază frecvent cu infarctul miocardic).
Simptome ale infarctului miocardic
Infarctul miocardic poate avea un tablou clinic destul de variat. Uneori, simptomele pot fi nespecifice și doar investigațiile, precum electrocardiograma, confirmă diagnosticul. Însă, în alte situații, sunt prezente manifestările caracteristice, precum:
- durerea localizată la nivelul toracelui;
- durerea poate iradia la nivelul mandibulei, al umărului stâng, al toracelui posterior;
- transpirația;
- dificultăți de respirație;
- greață;
- vărsături;
- anxietate;
- sincopă (pierderea totală a conștienței).
Intensitatea acestora poate varia de la pacient la pacient. Nu întotdeauna simptomele ușoare indică infarctul unui teritoriu redus al inimii. Spre exemplu, persoanele cu diabet pot prezenta simptome ușoare ca urmare a lezării fibrelor nervoase, cauzată de nivelurile crescute ale glicemiei. Astfel, aceștia pot să nu acuze deloc durere sau să susțină că prezintă un disconfort redus.
Diagnosticul infarctului miocardic
Pacienților care prezintă simptomatologie specifică infarctului miocardic le este recomandată vizita la medicul specialist cât mai repede. Acesta va realiza o anamneză, care cuprinde întrebări despre:
- debutul simptomelor;
- factori care ameliorează simptomatologia;
- durată;
- factori declanșatori;
- istoric medical personal;
- antecedente heredocolaterale (istoric familial de boală);
- consumul de alcool;
- fumat;
- consumul de droguri;
- tratamentele administrate.
După această etapă, medicul va realiza examenul clinic obiectiv al pacientului folosind tehnici de:
- observație;
- palpare;
- percuție;
- auscultație.
Examenul paraclinic realizat de către medicul specialist cuprinde următoarele metode de investigație:
- analizele de sânge;
În timpul unui infarct miocardic, fibrele musculare suferă procesul de necroză (moarte celulară). Această manifestare este generată de ischemia miocardică. Prin efectuarea analizelor de sânge putem evidenția apariția troponinei cardiace. Aceasta reprezintă un marker sanguin specific infarctului de miocard. Un nivel crescut al troponinelor, corelat cu alte investigații, poate confirma diagnosticul de infarct miocardic.
- electrocardiograma (EKG);
Electrocardiograma reprezintă o investigație facilă, care se efectuează de urgență la persoanele care se prezintă la spital cu un infarct miocardic. Modificările înregistrate pot evidenția prezența unui infarct. În acest mod, medicul specialist poate stabili cu exactitate diagnosticul corect și institui tratamentul corespunzător.
- ecocardiografia;
Ecocardiografia este o metodă neinvazivă, care folosește ultrasunete pentru studierea structurilor profunde ale organismului. Astfel, medicul specialist poate observa modificările de formă și volum de la nivelul cordului. Prin intermediul ecografiei nu pot fi observate zonele afectate, dar poate fi urmărită funcționalitatea cordului și pot fi depistate alte patologii.
- angiografia;
Angiografia este o metodă de explorare minim invazivă. Medicul specialist folosește această metodă pentru a evidenția locația obstrucției.
- tomografia computerizată (CT);
Tomografia computerizată este o metodă imagistică neinvazivă și iradiantă. Aceasta furnizează informații detaliate despre structura cordului și a organelor învecinate. Astfel, medicul specialist poate pune diagnosticul de certitudine, excluzând alte patologii cu simptomatologie asemănătoare.
- rezonanța magnetică nucleară (RMN).
Rezonanța magnetică nucleară este o metodă noninvazivă, neiradiantă. Medicul specialist poate recomanda efectuarea acestei investigații pentru a exclude patologiile cu simptomatologie similară și pentru stabilirea diagnosticului corect. Este rar efectuată dacă diagnosticul de infarct a fost confirmat prin alte metode.
Complicațiile infarctului miocardic
În lipsa diagnosticării corecte a patologiei și instituirii tratamentului corespunzător, pacientul cu infarct miocardic poate asocia următoarele complicații:
- insuficiență cardiacă;
- aritmii cardiace;
- stop cardiac;
- valvulopatii;
- anxietate;
- depresie.
De asemenea, pacienții cu infarct miocardic pot prezenta complicații mecanice secundare proceselor de ischemie și distrucție celulară. Printre acestea se regăsesc:
- defecte de structură ale septului interventricular;
- rupturi ale peretelui cavităților cardiace.
Tratamentul infarctului miocardic
Tratamentul în infarctul miocardic trebuie instituit de urgență. Acesta presupune restabilirea fluxului sangvin prin intermediul medicației sau chirurgical. De asemenea, pacienților care se prezintă la spital cu dificultăți respiratorii le este administrat oxigen. Tratamentul este diferit, în funcție de fiecare pacient și de tipul de infarct.
Tratamentul medicamentos poate cuprinde următoarele clase de medicamente:
Tratamentul medicamentos poate cuprinde următoarele clase de medicamente:
- anticoagulante;
Medicamentele anticoagulante sunt folosite pentru a împiedica formarea de trombi, care pot obstrua lumenul sau pot migra spre alte regiuni ale corpului. Printre anticoagulantele folosite se regăsește aspirina.
- nitroglicerină;
Nitroglicerina este folosită în tratamentul infarctului miocardic pentru efectul ei vasodilatator. De asemenea, aceasta are rol analgezic, reducând astfel durerea resimțită de pacient.
- trombolitice;
Medicamentele trombolitice sunt folosite pentru distrugerea cheagurilor de sânge care au obstruat vasul. Această metodă este folosită în primele 12 ore de la debutul simptomatologie specifice infarctului miocardic.
- antiaritmice;
Infarctul miocardic reprezintă un factor important în declanșarea tulburărilor de ritm cardiac. Astfel, prin folosirea antiaritmicelor este asigurată reducerea riscului de a dezvolta această patologie, care la rândul ei poate conduce la embolii și la obstrucții ulterioare.
- analgezice.
Medicamentele analgezice sunt folosite pentru reducerea durerii pacientului. Printre medicamentele folosite se regăsește morfina, cu rol important în ameliorarea durerii în piept.
În cazul tratamentului chirurgical, medicul specialist poate folosi următoarele metode:
În cazul tratamentului chirurgical, medicul specialist poate folosi următoarele metode:
- intervenția coronariană percutanată;
Intervenția coronariană percutanată are drept scop repermeabilizarea rapidă a vasului. Această tehnică presupune introducerea unui cateter prin abord arterial. Cele mai folosite vase pentru abordul arterial sunt la nivelul coapsei sau mâinii. Prin intermediul acestei metode, medicul specialist poate amplasa un stent la nivelul regiunii obstruate, pentru a împiedica colabarea (închiderea) lumenului.
- grefa de bypass coronarian.
Această metodă este folosită în cazurile cu obstrucție severă. Pentru efectuarea unui bypass coronarian, medicul specialist trebuie să preleveze un vas de sânge din altă regiune a corpului. Cele mai frecvente vase utilizate sunt de la nivelul brațelor și picioarelor. Bypass-ul are rolul de a conduce sângele prin intermediul unui vas prelevat, astfel evitând zona de obstrucție.
Prevenția infarctului miocardic
Pentru a evita apariția unui infarct miocardic, medicul specialist poate recomanda pacientului următoarele modificări ale stilului de viață:
- efectuarea controlului medical anual;
- monitorizarea cu atenție a tensiunii arteriale, a colesterolului;
- efectuarea analizelor medicale periodic;
- renunțarea la fumat;
- adoptarea unei diete echilibrate nutrițional, săracă în grăsimi și cu un aport redus de sare;
- efectuarea exercițiilor fizice regulat;
- respectarea indicațiilor medicale, inclusiv urmarea strictă a tratamentului.
Riscul de infarct miocardic crește odată cu vârsta. Întreabă medicul cardiolog care sunt metodele cele mai potrivite pentru tine, care te pot proteja de infarct miocardic și alte patologii cardiace.
Urmări ale infarctului miocardic
Persoanele care au suferit un infarct miocardic au un risc crescut de recidivă. De cele mai multe ori, obstrucția apare în alt teritoriu al inimi. De aceea, medicul cardiolog va recomanda schimbarea stilului de viață, a dietei și respectarea cu strictețe a tratamentului.
Reluarea activității după un infarct miocardic poate reprezenta o provocare pentru mulți pacienți. Din punct de vedere fizic, pacientul se poate simți bine sau ușor slăbit, însă impactul psihologic este cel care va afecta semnificativ viața acestuia. O proporție mare dintre cei care s-au confruntat cu un infarct au dezvoltat, la scurt timp după, stări anxioase sau chiar depresie. O atentă monitorizare sau intervenția unui psiholog pot fi de mare ajutor, deoarece, netratate, aceste schimbări ale stării psihice cresc semnificativ riscul de recidivă.
Este important de cunoscut faptul că reluarea activității este recomandat a se face treptat. Efortul fizic intens nu este permis, iar efectuare activităților cu o intensitate crescută se va face doar cu acordul medicului.
Prognosticul pe termen lung diferă foarte mult pentru fiecare pacient. Acesta depinde de amploarea teritoriului cardiac afectat și de cât de mult din funcționalitatea inimii a fost păstrată. Prezența altor patologii, precum: diabetul zaharat, depresia, alte afecțiuni cardiace pot determina un prognostic mai rezervat. Însă, respectarea indicațiilor medicului cardiolog și urmarea cu strictețe a tratamentului au un rol semnificativ în reducerea riscului de mortalitate și de reapariție a infarctului.
Dacă îți dorești să afli cele mai optime soluții pentru tine și cum să te protejezi de infarctul miocardic, apelează cu încredere la specialistii Gral.
Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
Ojha N. și Dhamoon A. S., 2022, Myocardial infarction, StatPearls Publishing, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK537076/;
emedicine.medscape.com, https://emedicine.medscape.com/article/155919-overview, accesat la data 21.12.2022;
www.healthline.com, https://www.healthline.com/health/acute-myocardial-infarction#Takeaway, accesat la data 21.12.2022;
www.mayoclinic.org, https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/heart-attack/symptoms-causes/syc-20373106, accesat la data 21.12.2022;
my.clevelandclinic.org, https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/16818-heart-attack-myocardial-infarction#diagnosis-and-tests, accesat la data 21.12.2022;
www.hopkinsmedicine.org, https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/heart-attack, accesat la data 21.12.2022.
Reluarea activității după un infarct miocardic poate reprezenta o provocare pentru mulți pacienți. Din punct de vedere fizic, pacientul se poate simți bine sau ușor slăbit, însă impactul psihologic este cel care va afecta semnificativ viața acestuia. O proporție mare dintre cei care s-au confruntat cu un infarct au dezvoltat, la scurt timp după, stări anxioase sau chiar depresie. O atentă monitorizare sau intervenția unui psiholog pot fi de mare ajutor, deoarece, netratate, aceste schimbări ale stării psihice cresc semnificativ riscul de recidivă.
Este important de cunoscut faptul că reluarea activității este recomandat a se face treptat. Efortul fizic intens nu este permis, iar efectuare activităților cu o intensitate crescută se va face doar cu acordul medicului.
Prognosticul pe termen lung diferă foarte mult pentru fiecare pacient. Acesta depinde de amploarea teritoriului cardiac afectat și de cât de mult din funcționalitatea inimii a fost păstrată. Prezența altor patologii, precum: diabetul zaharat, depresia, alte afecțiuni cardiace pot determina un prognostic mai rezervat. Însă, respectarea indicațiilor medicului cardiolog și urmarea cu strictețe a tratamentului au un rol semnificativ în reducerea riscului de mortalitate și de reapariție a infarctului.
Dacă îți dorești să afli cele mai optime soluții pentru tine și cum să te protejezi de infarctul miocardic, apelează cu încredere la specialistii Gral.
Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
Ojha N. și Dhamoon A. S., 2022, Myocardial infarction, StatPearls Publishing, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK537076/;
emedicine.medscape.com, https://emedicine.medscape.com/article/155919-overview, accesat la data 21.12.2022;
www.healthline.com, https://www.healthline.com/health/acute-myocardial-infarction#Takeaway, accesat la data 21.12.2022;
www.mayoclinic.org, https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/heart-attack/symptoms-causes/syc-20373106, accesat la data 21.12.2022;
my.clevelandclinic.org, https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/16818-heart-attack-myocardial-infarction#diagnosis-and-tests, accesat la data 21.12.2022;
www.hopkinsmedicine.org, https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/heart-attack, accesat la data 21.12.2022.
23-01-2023
