Mastita

Tipuri

1. Mastita lactațională sau mastita în alăptare: Este cel mai frecvent tip de mastită și apare la femeile care alăptează. Mastita lactațională este cauzată de o infecție bacteriană în sân, care se dezvoltă adesea atunci când laptele matern stagnează în sân și nu este golit complet. Aceasta poate provoca inflamație, durere și alte simptome la nivelul sânului afectat.
2. Mastita non-lactațională: Mastita non-lactațională apare la femeile care nu alăptează și poate fi cauzată de o varietate de factori, cum ar fi infecțiile bacteriene, leziunile la nivelul sânului sau alte afecțiuni medicale. Acest tip de mastită poate fi observat și la bărbați în cazuri rare.
3. Mastita subclinică: Mastita subclinică este o formă mai ușoară de mastită, în care simptomele pot fi mai puțin evidente sau pot lipsi complet. Cu toate acestea, infecția și inflamația pot fi prezente la nivelul sânului, chiar dacă nu există semne externe evidente.
4. Mastita recurentă: Mastita recurentă se referă la cazurile în care o femeie dezvoltă mastită de mai multe ori într-o perioadă scurtă de timp. Acest lucru poate fi cauzat de o varietate de factori, inclusiv probleme de alăptare, igienă inadecvată sau alte condiții medicale subiacente.
5. Mastita submamară: Mastita submamară apare atunci când glandele mamare situate în regiunea submamară devin inflamate și infectate. Acest tip de mastită poate fi observat la femeile care alăptează sau la orice persoană care are glande mamare în această zonă.
6. Mastita axilară: Mastita axilară este o formă de mastită care afectează glandele mamare situate în zona axilară. Infecția bacteriană în această zonă poate duce la inflamație și disconfort la nivelul axilei.

Cauzele mastitei la sân

• Stagnarea laptelui în sân: Atunci când laptele matern nu este eliminat complet din sân, acesta poate stagna în ductele de lapte, creând un mediu propice pentru dezvoltarea bacteriilor.
• Răni sau fisuri în sfârcuri: Rănile minore sau iritațiile în jurul sfârcurilor pot permite bacteriilor să pătrundă în sân și să cauzeze infecții.
• Bacterii: Mastita este adesea asociată cu o infecție bacteriană, cum ar fi Staphylococcus aureus. Aceste bacterii pot intra în sân prin rănile mici sau prin ductele de lapte și pot provoca inflamație și infecție.
• Probleme legate de alăptare: O alăptare incorectă sau infrequentă poate duce la stagnarea laptelui în sân, ceea ce crește riscul de mastită. De asemenea, o poziționare incorectă a bebelușului la sân sau utilizarea unor sutieni prea strânși pot contribui la dezvoltarea mastitei.
• Slăbirea sistemului imunitar: O imunitate scăzută poate face ca organismul să fie mai vulnerabil la infecții bacteriene, inclusiv la cele care pot provoca mastită.
• Traume la sân: Loviturile sau rănile la sân pot crea o cale de intrare pentru bacterii și pot crește riscul de dezvoltare a mastitei.
• Stresul și oboseala: Stresul și oboseala pot afecta sistemul imunitar și pot crește susceptibilitatea la infecții.

Simptome

• Durere: Mastita poate cauza durere la nivelul sânului afectat. Această durere poate fi constantă sau poate varia în intensitate în funcție de activitatea sânilor, cum ar fi alăptarea sau atingerea.
• Umflături și sensibilitate: Sânul afectat poate fi umflat și sensibil la atingere. Umflarea poate fi vizibilă și poate face ca sânul să se simtă mai greu sau mai tensionat decât de obicei.
• Roșeață și căldură: Pielea din jurul sânului afectat poate deveni roșie și caldă la atingere din cauza inflamației sau se poate observa o pată roșie pe sân. Roșeața poate fi localizată sau poate răspândi în jurul întregului sân.
• Febra: Unele femei pot dezvolta febră ca răspuns la infecție. Febră poate fi moderată sau severă și poate fi însoțită de frisoane și transpirații.
• Frisoane: Frisoanele pot apărea în timpul febrei și pot fi însoțite de tremurături sau senzația de răceală.
• Oboseală și stare generală de rău: Infecția și inflamația pot provoca o senzație de oboseală și de rău generalizat. Unele femei se pot simți slăbite și lipsite de energie.
• Secreții anormale din sân: În unele cazuri, mastita poate duce la apariția secrețiilor anormale din sân, cum ar fi secreții galben-verzui sau sângeroase. Aceste secreții pot fi observate atunci când sânul este exprimat manual sau în timpul alăptării.
• Ganglioni limfatici măriți: Mastita poate determina mărirea și sensibilitatea ganglionilor limfatici din zona axilară. Acești ganglioni limfatici pot fi simțiți ca niște mici umflături sub piele.
• Disconfort la alăptare: Mastita poate face ca alăptarea să devină dureroasă și inconfortabilă pentru mamă și copil. Mamiferele pot resimți durere și disconfort la nivelul sânului afectat în timpul alăptării, iar copilul poate deveni frustrat sau agitat din cauza dificultăților de supt.

Diagnostic

1. Istoric medical și simptome: Medicul va discuta cu tine despre simptomele pe care le-ai experimentat, inclusiv durerea, umflarea, roșeața, febra și alte semne de infecție. De asemenea, va lua în considerare istoricul tău medical și alăptarea, inclusiv orice probleme sau complicații anterioare.
2. Examen fizic: Medicul va examina sânul afectat și poate căuta semne de inflamație, umflături, roșeață, căldură și sensibilitate. De asemenea, el va verifica dacă există secreții anormale din sân și dacă ganglionii limfatici din zona axilară sunt măriți.
3. Igiena și obiceiurile de alăptare: Medicul poate discuta cu tine despre igiena și tehnicile de alăptare pentru a identifica orice factori care ar putea contribui la dezvoltarea mastitei, cum ar fi sânii stagnanți sau sfârcurile rănite.
4. Analize de laborator: În unele cazuri, medicul poate recomanda analize de laborator, cum ar fi examenul bacteriologic al laptelui sau analizele de sânge pentru a detecta infecții. Aceste teste pot ajuta la confirmarea diagnosticului și la identificarea tipului de bacterie responsabilă pentru infecție.
5. Excluderea altor afecțiuni: În unele cazuri, simptomele mastitei pot fi similare cu ale altor afecțiuni, cum ar fi abcesul sânului sau cancerul de sân. Medicul poate recomanda investigații suplimentare, cum ar fi ecografia sau biopsia, pentru a exclude aceste afecțiuni și a stabili un diagnostic precis.

Tratamentul mastitei

• Golirea sânului: Este important să golești complet sânul afectat prin alăptare sau golirea regulată pentru a preveni stagnarea laptelui și a reduce presiunea în sân. Aceasta poate fi realizată folosind un pompa de sân sau manual.
• Alăptarea frecventă: Alăptarea copilului la cerere și la intervaluri regulate poate ajuta la golirea completă a sânului și la stimularea producției de lapte. De asemenea, asigură-te că poziția copilului la sân este corectă pentru a evita leziunile mamelonului care pot agrava simptomele.
• Compresă caldă: Aplicarea unei comprese calde pe sânul afectat înainte de alăptare sau exprimare poate ajuta la ameliorarea durerii și la deschiderea porilor pentru a ușura eliminarea laptelui.
• Compresă rece: Aplicarea unei comprese reci pe sânul afectat după alăptare sau exprimare poate ajuta la reducerea inflamației și a umflăturii.
• Antibiotice: Dacă infecția este bacteriană, medicul poate prescrie antibiotice pentru a trata infecția. Este important să iei întotdeauna antibioticele conform indicațiilor medicului și să termini întreaga cură de tratament, chiar dacă simptomele încep să dispară.
• Analgezice: Medicamentele antiinflamatoare non-steroidiene, pot fi recomandate pentru a reduce durerea și febra asociate cu mastita.
• Odihnă și hidratare: Asigură-te că ai suficientă odihnă și hidratare pentru a-ți ajuta organismul să lupte împotriva infecției. Odihna adecvată poate contribui la vindecarea rapidă, iar hidratarea adecvată poate menține secreția de lapte.
• Continuarea alăptării: Deși poate fi dureros, continuarea alăptării este esențială pentru a preveni stagnarea laptelui și pentru a menține producția de lapte. Alăptarea frecventă și exprimarea laptelui pot ajuta la vindecarea mai rapidă a mastitei.

Prevenție

1. Alăptare corectă: Asigură-te că poziția și prinderea bebelușului la sân sunt corecte pentru a evita rănile sau leziunile la nivelul sfârcului. Consultă un consultant în alăptare pentru a învăța tehnici corecte de alăptare.
2. Alăptare regulată și completă: Alăptează copilul la cerere și asigură-te că golești complet fiecare sân la fiecare alăptare pentru a preveni stagnarea laptelui. Evită perioadele lungi de timp între alăptări.
3. Golirea regulată: Dacă nu poți alăpta copilul la sân în mod regulat, asigură-te că îți golești laptele la intervale regulate pentru a preveni stagnarea laptelui și pentru a menține producția de lapte.
4. Igiena sânilor: Menține o bună igienă a sânilor prin spălarea lor regulată cu apă și săpun blând. Evită utilizarea săpunurilor parfumate sau a loțiunilor care ar putea irita pielea.
5. Evitarea presiunii excesive: Evită purtarea sutienelor strânse sau a hainelor care exercită presiune excesivă asupra sânilor. Alege haine confortabile, care nu restricționează fluxul de sânge în zona sânilor.
6. Evitarea stresului excesiv: Stresul și oboseala pot slăbi sistemul imunitar și pot crește susceptibilitatea la infecții. Găsește modalități de a gestiona stresul și de a-ți menține starea de bine fizică și emoțională.
7. Odihnă și hidratare adecvată: Asigură-te că ai suficientă odihnă și hidratare pentru a-ți menține sistemul imunitar puternic și pentru a susține producția de lapte.
8. Monitorizare și intervenție precoce: Monitorizează-ți sânii pentru semne de iritație, umflături, roșeață sau durere și consultă imediat un medic dacă observi oricare dintre aceste simptome pentru a interveni rapid și pentru a preveni agravarea infecției.

Complicații

• Abcesul sânului: În unele cazuri, mastita poate duce la formarea unui abces în sân. Acesta este o colecție de puroi care se formează în țesutul mamar și poate provoca dureri intense, umflături și roșeață. Abcesul necesită de obicei drenaj chirurgical și tratament cu antibiotice pentru a preveni recurențele.
• Influențarea alimentației copilului: Durerile severe și disconfortul asociate cu mastita pot face ca alăptarea să devină dificilă sau dureroasă pentru mamă și copil. Acest lucru poate afecta alimentația copilului și poate duce la scăderea în greutate sau la alimentarea insuficientă a acestuia.
• Complicații psihologice: Mastita poate provoca stres, anxietate și depresie la mamele care alăptează. Disconfortul fizic și emoțional asociat cu această afecțiune poate avea un impact negativ asupra stării de spirit și calității vieții.
• Recurența mastitei: Dacă nu se iau măsuri pentru a preveni stagnarea laptelui și pentru a trata infecția în mod corespunzător, mastita poate deveni recurentă. Recurența mastitei poate fi dificilă și dureroasă și poate necesita tratament medical suplimentar.
• Inflamație cronică: În unele cazuri, mastita poate duce la inflamație cronică a sânilor, cunoscută sub numele de mastită cronică. Această afecțiune poate provoca disconfort persistent și poate necesita gestionare pe termen lung pentru a menține simptomele sub control.
• Infecții secundare: Infecția bacteriană asociată cu mastita poate să se răspândească și să provoace infecții secundare în alte părți ale corpului, cum ar fi ganglionii limfatici, pielea sau țesuturile moi din apropierea sânului.
• Întreruperea alăptării premature: Mastita netratată sau gestionată inadecvat poate determina unele mame să renunțe la alăptare prematur din cauza disconfortului și stresului asociat. Acest lucru poate afecta atât sănătatea mamei, cât și sănătatea copilului.

Întrebări frecvente

• Mastita poate apărea la copii?

• Ce este mastita carcinomatoasă?

• Se recomandă antibiotic pentru mastită?

• Cum recunoști un început de mastită?

• Abcesul mamar este un simptom al mastitei?

• Areola mamară inflamată este un simptom al mastitei?

• Se recomandă unguente pentru mastită?

15-05-2024