Mituri și adevăruri despre ciroza alcoolică

Ce este ciroza alcoolică?

Cauzele cirozei alcoolice

• Toxicitatea alcoolului – Alcoolul este metabolizat de ficat, iar produsele sale secundare sunt toxice pentru celulele hepatice. Consumul regulat și excesiv duce la inflamație și moarte celulară.
• Stresul oxidativ – Metabolizarea alcoolului generează radicali liberi care contribuie la deteriorarea ficatului.
• Inflamația cronică – Alcoolul provoacă inflamație persistentă, ceea ce favorizează formarea țesutului cicatricial (fibroză).
• Deficiențe nutriționale – Consumul excesiv de alcool afectează absorbția nutrienților esențiali, slăbind ficatul și împiedicând regenerarea acestuia.
• Factori genetici – Unele persoane au o predispoziție genetică ce le face mai susceptibile la leziunile hepatice cauzate de alcool.
• Infecții virale preexistente – Hepatita B sau C asociată cu consumul de alcool crește riscul de ciroză.

Consumul regulat de alcool timp de 10-15 ani, chiar și în cantități moderate, poate duce la ciroză, însă riscul este mai mare la cei care consumă peste 40-50 g de alcool pe zi la bărbați și peste 20-30 g pe zi la femei.


 

Simptome ciroză alcoolică

• Oboseală excesivă și slăbiciune – Pacientul se simte epuizat chiar și după odihnă.
• Scădere în greutate – Apare din cauza pierderii poftei de mâncare și a metabolismului afectat.
• Greață și lipsa apetitului – Pot fi însoțite de intoleranță la alimente grase sau grele.
• Disconfort abdominal și balonare – Ficatul mărit poate provoca senzația de presiune în partea dreaptă a abdomenului.
• Înroșirea palmelor (eritroza palmară) – Un semn precoce al afectării hepatice.
• Spider nevus (stelute vasculare pe piele) – Vase de sânge vizibile pe piept, umeri sau față.
• Schimbări ale dispoziției – Anxietate, depresie sau dificultăți de concentrare.

• Icter (îngălbenirea pielii și a ochilor) – Apare din cauza acumulării de bilirubină în sânge, deoarece ficatul nu mai poate procesa eficient toxinele.
• Ascită (acumulare de lichid în abdomen) – Abdomenul se mărește din cauza retenției de lichide, iar pacientul poate avea dificultăți în respirație.
• Edeme la nivelul picioarelor și gleznelor – Se datorează scăderii producției de albumină și retenției de sodiu.
• Sângerări și vânătăi frecvente – Coagularea sângelui este afectată din cauza producției insuficiente de factori de coagulare.
• Varice esofagiene – Dilatarea venelor din esofag poate duce la sângerări grave, manifestate prin vărsături cu sânge (hematemeză) sau scaune negre (melenă).
• Prurit intens (mâncărimi ale pielii) – Acumularea de săruri biliare în piele provoacă mâncărimi severe, greu de controlat.
• Dureri abdominale – Pot fi cauzate de inflamarea ficatului sau de ascită severă.
• Ginecomastie la bărbați (mărirea sânilor) – Apare din cauza dezechilibrelor hormonale produse de ficatul disfuncțional.

Diagnostic

• Medicul va analiza simptomele și va verifica semnele fizice ale cirozei (icter, edeme, ascită, mărirea ficatului sau splinei).
• Evaluarea istoricului consumului de alcool.

• Transaminaze (AST, ALT) – pot fi crescute, dar în ciroza avansată pot fi normale sau scăzute.
• Gamma-glutamil transferaza (GGT) și fosfataza alcalină (ALP) – valori crescute, indicând afectarea ficatului.
• Bilirubina – crescută în cazurile avansate.
• Albumina și proteinele totale – scăzute din cauza funcției hepatice deficitare.
• Timp de protrombină (INR) – prelungit, indicând probleme de coagulare.
• Hemoleucogramă – poate evidenția anemie, trombocitopenie sau leucopenie.

• Ecografia abdominală – arată modificările structurale ale ficatului și prezența ascitei.
• Elastografia (FibroScan) – măsoară gradul de fibroză hepatică, fiind o metodă non-invazivă.
• CT sau RMN abdominal – pentru evaluarea detaliată a ficatului și a complicațiilor (tumori hepatice, hipertensiune portală).
• Endoscopia digestivă superioară – detectează varicele esofagiene, o complicație frecventă.

• Este utilizată mai rar, dar poate confirma diagnosticul în cazurile neclare. Se prelevează o mostră de țesut hepatic pentru analiza microscopică.
• Un diagnostic precoce este esențial pentru a opri progresia bolii și a preveni complicațiile severe.

 

Tratamentul cirozei alcoolice

• Abstinența totală este singura modalitate de a preveni deteriorarea continuă a ficatului.
• Sprijin prin terapii de reabilitare, consiliere psihologică și grupuri de suport (ex. Alcoolicii Anonimi).

• Hepatoprotectoare – cum ar fi silimarina, pentru protecția celulelor hepatice.
• Diuretice – pentru reducerea ascitei și edemelor.
• Beta-blocante – pentru prevenirea hemoragiilor din varicele esofagiene.
• Vitamine și suplimente nutritive – pacienții cu ciroză au deficiențe de vitamine (B1, B6, B12, D, K).

• Dieta bogată în proteine și calorii, dar fără exces de sare (pentru a preveni retenția de lichide).
• Evitarea medicamentelor toxice pentru ficat, precum antiinflamatoarele nesteroidiene și paracetamolul în doze mari.
• Controlul greutății și al diabetului – obezitatea și diabetul pot agrava afectarea hepatică.

• Paracenteză – pentru drenarea lichidului din abdomen în caz de ascită severă.
• Ligaturarea varicelor esofagiene – endoscopic, pentru prevenirea hemoragiilor digestive.
• Tratament pentru encefalopatie 

• Singura opțiune în stadiile terminale, când ficatul nu mai funcționează.
• Pacienții trebuie să fie abstinenți de minimum 6 luni pentru a fi eligibili.

Tratamentul trebuie personalizat și supravegheat de un medic hepatolog sau gastroenterolog, iar abstinența de la alcool este esențială pentru supraviețuire.


 

Mituri și adevăruri

1. Mit: Doar alcoolicii cronici fac ciroză alcoolică.
✅ Adevăr: Nu este nevoie să fii alcoolic pentru a dezvolta ciroză. Chiar și consumul moderat de alcool, dar pe o perioadă îndelungată (10-15 ani), poate duce la leziuni hepatice ireversibile.

2. Mit: Dacă mă simt bine, ficatul meu nu este afectat.
✅ Adevăr: Ciroza alcoolică este o boală „tăcută” în stadiile incipiente. Simptomele apar de obicei când ficatul este deja grav afectat. Analizele de sânge și investigațiile imagistice sunt singurele metode de a detecta afectarea hepatică devreme.

3. Mit: Oprirea consumului de alcool vindecă ciroza.
✅ Adevăr: Abstinența de la alcool poate opri progresia bolii și poate îmbunătăți funcția hepatică în stadiile incipiente. Totuși, dacă ficatul este deja cirotic, leziunile sunt ireversibile, iar tratamentul va fi doar pentru gestionarea simptomelor și prevenirea complicațiilor.

4. Mit: Dacă beau doar bere sau vin, sunt protejat de ciroză.
✅ Adevăr: Nu contează tipul de alcool – bere, vin sau băuturi tari – ceea ce contează este cantitatea consumată și frecvența consumului. Alcoolul afectează ficatul indiferent de forma sa.

5. Mit: Ciroza alcoolică apare doar la bărbați.
✅ Adevăr: Femeile sunt mai sensibile la efectele toxice ale alcoolului asupra ficatului, deoarece metabolizează alcoolul mai lent. Prin urmare, pot dezvolta ciroză după un consum mai redus decât bărbații.

6. Mit: Alcoolul consumat ocazional nu afectează ficatul.
✅ Adevăr: Consumul ocazional moderat nu este de obicei periculos pentru o persoană sănătoasă. Totuși, în cazul celor cu boli hepatice preexistente sau predispoziție genetică, chiar și cantități mici pot agrava afecțiunile hepatice.

7. Mit: Dacă ficatul se regenerează, nu pot face ciroză.
✅ Adevăr: Ficatul are o capacitate uimitoare de regenerare, dar cicatricile provocate de ciroză sunt permanente. Odată ce țesutul cicatricial înlocuiește țesutul sănătos, ficatul își pierde funcția și regenerarea devine imposibilă.

8. Mit: Există pastile sau suplimente care pot preveni ciroza alcoolică.
✅ Adevăr: Nu există medicamente sau suplimente care să protejeze complet ficatul de efectele alcoolului. Hepatoprotectoarele pot ajuta ficatul, dar nu pot contracara daunele cauzate de consumul excesiv de alcool.

9. Mit: Dacă analizele sunt normale, ficatul meu este sănătos.
✅ Adevăr: Analizele de sânge nu reflectă întotdeauna gravitatea afectării hepatice. Ciroza poate fi prezentă chiar și cu valori aproape normale ale transaminazelor. Investigațiile imagistice sunt necesare pentru un diagnostic corect.

10. Mit: Transplantul de ficat este soluția sigură pentru ciroza alcoolică.
✅ Adevăr: Transplantul este ultima soluție și nu este garantat pentru toți pacienții. Pacienții trebuie să fie abstinenți de cel puțin 6 luni și să fie eligibili medical pentru intervenție. În plus, chiar și după transplant, dacă pacientul reia consumul de alcool, noul ficat poate fi afectat.

La GRAL Medical, echipa noastră de medici gastroenterologi și hepatologi oferă diagnostic și tratament pentru ciroza alcoolică, ajutând pacienții să își gestioneze boala și să prevină complicațiile. Printr-o abordare personalizată, medicii noștri recomandă scheme de tratament adaptate fiecărui pacient, monitorizează evoluția bolii și oferă suport în procesul de recuperare. De la investigații complete, precum analize de sânge, ecografie abdominală, FibroScan și până la tratamente specifice pentru controlul simptomelor și prevenirea insuficienței hepatice, specialiștii noștri sunt alături de pacienți la fiecare pas.

Pentru o evaluare medicală și un plan de tratament personalizat, te așteptăm la GRAL Medical!


 

Întrebări frecvente

• Cât poți trăi cu ciroză alcoolică?

• În cât timp se regenerează ficatul după alcool?

• Care sunt simptomele în ultima fază de ciroză alcoolică?

• Care este durata de viață în cazul cirozei alcoolice?

• Ce regim alimentar este recomandat pentru ciroza alcoolică?

• Cum se realizează detoxifierea ficatului de alcool?

13-02-2025