Obezitatea si consecintele excesului ponderal
Programează-te
Doresc sa aflu mai multe detalii
Camp Obligatoriu
Camp Obligatoriu
Camp Obligatoriu
Eroare procesare - ReCaptcha nu a fost validat
This site is protected by reCAPTCHA and the Google
Privacy Policy and
Terms of Service apply.
Obezitatea este o afecțiune (boală) cronică, complexă, cu determinism multifactorial, care reunește factori genetici (familii întregi cu obezitate), de mediu (social, cultural), fiziologici (sarcina, menopauza) ,de metabolism (diabet zaharat tip 2, dislipidemia, sindromul metabolic) și neuroendocrini ( sindromul Cushing, Hipotiroidismul sever, sindromul ovarelor polichistice) .
Cauzele obezității
Obezitatea poate avea numeroase cauze, incluzând factori genetici, dietă necorespunzătoare, lipsa activității fizice, stresul, tulburările metabolice și consumul excesiv de calorii. În cazul copiilor obezi, factorii precum stilul de viață, genetica și mediul familial joacă un rol important.
Atunci când vorbim despre supraponderalitate, ne referim la o stare în care o persoană are o greutate corporală mai mare decât cea considerată sănătoasă în raport cu înălțimea sa, ceea ce poate crește riscul pentru afecțiuni de sănătate precum diabetul de tip 2 și bolile de inimă.
Iată o detaliere mai amănunțită a cauzelor obezității:
- Factori genetici: Predispoziția genetică joacă un rol semnificativ. Dacă ai membri de familie cu istoric de obezitate, ai un risc mai mare de a dezvolta această problemă. Genele pot influența modul în care corpul tău gestionează grăsimile și metabolismul caloriilor.
- Factori metabolici: Dezechilibrele metabolice, cum ar fi rezistența la insulină și tulburările hormonale, pot contribui la acumularea de grăsime în organism.
- Dietă: Consumul excesiv de calorii, în special din alimente bogate în grăsimi saturate și zaharuri adăugate, este un factor major în creșterea în greutate. Dietele bogate în calorii goale, care conțin puțini nutrienți esențiali, pot contribui la obezitate.
- Lipsa activității fizice: Stilul de viață sedentar, care implică puține sau deloc activități fizice, poate duce la acumularea de grăsime. Activitatea fizică ajută la arderea caloriilor și la menținerea unei greutăți sănătoase.
- Factori psihologici: Stresul, depresia, anxietatea și traumele pot duce la mâncatul emoțional sau la obiceiuri alimentare nesănătoase.
- Medicamente: Anumite medicamente, cum ar fi cele prescrise pentru afecțiuni psihice (antidepresive, antipsihotice) sau probleme de sănătate (corticosteroizi, anticonvulsivante), pot cauza creșterea în greutate sau pot influența metabolismul.
- Hormoni: Dezechilibrele hormonale, cum ar fi hipotiroidismul (funcționarea scăzută a glandei tiroide) sau sindromul ovarelor polichistice (SOP), pot contribui la obezitate.
- Factori socio-economici: Accesul la alimentele sănătoase poate varia în funcție de statutul socio-economic. Persoanele cu venituri mai scăzute pot avea mai puțin acces la alimente proaspete și la mai puține facilități pentru activități fizice.
Oricare ar fi cauza obezității, consecințele și impactul psiho-social este major, devenind o problemă de sănătate publica prin :
- Creșterea alarmantă a numărului de cazuri, în special în rândul tinerilor până în varsta de 30 de ani și a copiilor (obezitatea în România la copii este o îngrijorare semnificativă, deoarece tot mai mulți copii se confruntă cu exces de greutate, iar această tendință poate avea implicații serioase pentru sănătatea lor pe termen lung, inclusiv riscul crescut de diabet de tip 2 și boli de inimă.)
- Riscul de a dezvolta la vârstă tânără o patologie cardio-vasculara (hipertensiune arterială, insuficiență cardiacă, aritmii, infarct de miocard, accident vascular), respiratorie (sindrom de apnee în somn), metabolică (diabet zaharat tip 2, dislipidemie), neoplazica (cancer colo-rectal ,de sân, endometru) cu scăderea calității și durata vieții.
Tipuri de obezitate
Obezitatea se clasifică în funcție de anumiți parametrii:
- Indicele de masa corporala (BMI)
- Circumferința abdominală (CA)
- Indicele talie/șold.
Indicele de masa corporala (BMI)
Obezitatea este adesea evaluată utilizând indicele de masă corporală (BMI), care este o măsură care raportează greutatea unei persoane la înălțimea sa.
Grade de obezitate
Gradele de obezitate se clasifică în:
- Gradul 1 BMI >30
- Gradul 2 BMI>35
- Gradul 3 BMI>40 .
Pentru copii :BMI>/ percentila 95 ajustată în funcție de vârstă și sex.
1. Obezitate ușoară (gradul 1): IMC între 30 și 34,9
- În această categorie, greutatea unei persoane este semnificativ mai mare decât cea considerată sănătoasă în mod normal.
- Persoanele cu obezitate ușoară pot avea un risc crescut de afecțiuni de sănătate, precum diabetul de tip 2, hipertensiunea arterială și boli de inimă.
2. Obezitate moderată (gradul 2): IMC între 35 și 39,9
- Obezitatea moderată reprezintă un nivel mai mare de obezitate decât cel din prima categorie.
- Riscul pentru afecțiuni precum diabetul zaharat, boli de inimă și apneea în somn poate fi mai crescut în această categorie.
3. Obezitate severă (gradul 3): IMC de 40 sau mai mare
- Această categorie este uneori numită "obezitate morbidă."
- Obezitatea severă este asociată cu un risc semnificativ crescut pentru o serie de probleme de sănătate grave, cum ar fi boli de inimă, accident vascular cerebral, diabet zaharat, boli de ficat și afecțiuni articulare.
Tabelul obezității
Tabelul obezității este un instrument utilizat pentru a clasifica obezitatea în funcție de indicele de masă corporală (IMC) și gradul acesteia. Acesta poate ajuta la identificarea categoriei de obezitate și la determinarea nivelului de risc asociat. Iată un tabel tipic al obezității care folosește categorii de IMC pentru a clasifica obezitatea:
Tabelul obezității
Tabelul obezității
Circumferința abdominală (CA)
În funcție de circumferința abdominală avem 2 tipuri de obezitate :
Obezitate abdominala
Viscerală (abdominală sau obezitate androidă), când CA>80 cm la femei și CA>94 cm la bărbați, se asociază cu risc cardio-metabolic înalt.
Obezitatea abdominală, cunoscută și sub denumirea de obezitate viscerală, este o formă specifică de obezitate caracterizată prin acumularea excesivă de grăsime în zona abdominală. Această grăsime se depune în jurul organelor din cavitatea abdominală, cum ar fi ficatul, pancreasul și intestinele, și poate avea consecințe serioase asupra sănătății.
1. Măsurarea obezității abdominale: Obezitatea abdominală este adesea evaluată prin măsurarea circumferinței taliei. Se consideră că un abdomen mare, cu circumferință mare a taliei, indică acumularea de grăsime în această zonă. La bărbați, o circumferință a taliei de peste 94 centimetri și la femei de peste 80 centimetri este asociată cu un risc crescut pentru obezitatea abdominală.
2. Cauzele obezității abdominale: Obezitatea abdominală poate fi cauzată de mai mulți factori, printre care:
- Consumul excesiv de calorii și alimente nesănătoase.
- Lipsa activității fizice și stilul de viață sedentar.
- Predispoziție genetică.
- Dezechilibrele hormonale.
- Stresul cronic și nivelurile ridicate de cortizol (hormonul stresului).
- Consumul excesiv de alcool.
- Diabetul zaharat de tip 2.
3. Consecințele obezității abdominale: Această formă de obezitate este asociată cu un risc crescut pentru o serie de afecțiuni de sănătate grave, cum ar fi:
- Diabet de tip 2: Grăsimea abdominală excesivă poate duce la rezistența la insulină și la apariția diabetului de tip 2.
- Boli de inimă: Obezitatea abdominală este un factor de risc major pentru boli de inimă, cum ar fi hipertensiunea arterială, ateroscleroza și afecțiuni cardiovasculare.
- Boli de ficat: Grăsimea acumulată în ficat poate duce la steatoză hepatică nonalcoolică (NAFLD), care poate progresa la ciroză hepatică.
- Afecțiuni respiratorii: Obezitatea abdominală poate duce la sindromul de apnee în somn și la dificultăți respiratorii.
- Cancer: Există dovezi că obezitatea abdominală este asociată cu un risc crescut pentru dezvoltarea unor tipuri de cancer, cum ar fi cancerul de colon și cancerul de sân.
4. Măsuri pentru obezitatea abdominală: Reducerea grăsimii abdominale este importantă pentru reducerea riscului de complicații. Aceste măsuri pot ajuta:
- Alimentație sănătoasă și controlul porțiilor.
- Creșterea activității fizice și exerciții de rezistență.
- Reducerea stresului și gestionarea corectă a acestuia.
- Limitarea consumului de alcool.
- Controlul diabetului de tip 2 sau a altor afecțiuni medicale.
Obezitate ginoidă
Gluteo-femurală sau ginoidă, caracteristică în special sexului feminin, asociată cu risc cardio-vascular scăzut.
Aceasta este o formă specifică de obezitate caracterizată prin acumularea excesivă de grăsime în zona șoldurilor, coapselor și feselor, mai degrabă decât în zona abdominală. Această formă de obezitate este adesea numită și "formă de pară" datorită aspectului în care greutatea este concentrată în partea inferioară a corpului. Iată câteva aspecte detaliate despre obezitatea ginoidă:
1. Caracteristici ale obezității ginoidă: Obezitatea ginoidă se manifestă prin mărirea coapselor, feselor și șoldurilor. Persoanele cu această formă de obezitate pot avea o circumferință a taliei relativ mică în comparație cu șoldurile și coapsele. Această distribuție a grăsimii este strâns legată de factori genetici și hormonali.
2. Cauzele obezității ginoidă: Cauzele obezității ginoidă pot varia de la o persoană la alta, dar factorii genetici și hormonali sunt principalele. Unele persoane pot fi mai predispuse să acumuleze grăsime în zona șoldurilor și a coapselor în loc să o acumuleze în zona abdominală.
3. Consecințele obezității ginoidă: Deși obezitatea ginoidă nu este asociată cu aceleași riscuri pentru sănătate ca obezitatea abdominală, poate avea anumite consecințe. Acestea pot include:
- Dureri în zona inferioară a spatelui și a șoldurilor din cauza excesului de greutate.
- Probleme de mobilitate din cauza dimensiunilor mai mari ale coapselor și a feselor.
- Presiune asupra articulațiilor din zona șoldurilor și a genunchilor, ceea ce poate duce la probleme articulare.
4. Măsuri pentru obezitatea ginoidă: Controlul greutății este important pentru a menține o stare de sănătate optimă, indiferent de locul în care se acumulează grăsimea în corp. Măsuri importante includ:
- Alimentație echilibrată: Consumul de alimente sănătoase și echilibrate poate ajuta la controlul greutății.
- Activitate fizică: Exercițiile fizice regulate pot ajuta la arderea caloriilor și la menținerea masei musculare.
- Monitorizarea greutății: Păstrarea unei greutăți sănătoase și monitorizarea cu atenție a evoluției greutății pot fi utile în prevenirea acumulării excesive de grăsime.
Este important să consulți un medic sau un specialist în nutriție pentru a dezvolta un plan de gestionare a greutății adaptat nevoilor tale specifice. Obezitatea ginoidă nu este la fel de riscantă pentru sănătate ca obezitatea abdominală, dar gestionarea greutății rămâne esențială pentru menținerea sănătății generale.
Tratamente pentru obezitate
Tratamentul obezității variază în funcție de gradul acesteia și de nevoile individuale. În cazul obezității de grad 1 și 2, obiectivul principal este modificarea stilului de viață, inclusiv adoptarea unei diete sănătoase și creșterea activității fizice. Pentru copiii supraponderali (supraponderalitatea la copii poate avea impact asupra dezvoltării lor fizice și asupra riscului de obezitate în viața adultă) este important să se promoveze un regim alimentar echilibrat și exercițiile fizice regulate.
Pentru persoanele cu obezitate de grad 2 și 3, sau obezitate morbidă, tratamentele medicamentoase pot fi luate în considerare. Liraglutide este un medicament care a fost aprobat pentru tratamentul obezității și poate ajuta la pierderea în greutate. Cu toate acestea, este important să se consulte întotdeauna un medic înainte de a începe un tratament medicamentos.
În cazurile severe, chirurgia obezității, cum ar fi bypass-ul gastric sau banda gastrică ajustabilă, poate fi o opțiune. Aceste proceduri pot ajuta la reducerea greutății și la îmbunătățirea sănătății pacienților obezi de grad 2 și 3.
Obiectivele terapiei medical-nutriționale
- Screeningul și prevenția complicațiilor obezității
- Scăderea în greutate – cel puțin 5-10% din greutatea actuală în următoarele 3-6 luni
- Menținerea greutății dorite și obtinute
- Activitate fizică zilnică
Tratament medicamentos care include terapiile cu analogi de GLP1( Liraglutide , Semaglutide) , si chirurgical de reducere a stomacului , bypass gastric, transpozitia de anse ileale. (Medicamentele pentru obezitate trebuie să fie prescrise de un medic, iar utilizarea acestora trebuie supravegheată îndeaproape.)
Metodele cele mai eficiente pentru o scădere în greutate pe termen lung au inclus un nivel ridicat de activitate fizică apoximativ 1 oră pe zi, monitorizarea constantă a greutății, un aport de alimente cu conținut scăzut de calorii și grăsimi, respectarea orarului meselor, în special consumarea micului dejun .
Prevenirea obezității
Prevenirea obezității este esențială și trebuie să înceapă încă din copilărie. Educația alimentară și promovarea activității fizice ar trebui să fie priorități pentru a reduce riscul obezității la copii.
Iată câteva sfaturi pentru a preveni obezitatea:
- Mâncați echilibrat: Includeți o varietate de alimente sănătoase în dietă, cum ar fi fructe, legume, cereale integrale, proteine slabe și produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi. Evitați alimentele procesate și bogate în zaharuri, grăsimi saturate și sare.
- Controlați porțiile: Porțiile prea mari pot contribui la acumularea de calorii în exces. Încercați să mâncați în porții mai mici și să vă opriți când vă simțiți sătui. Utilizați farfurii mai mici pentru a vă ajuta să controlați porțiile.
- Păstrați un jurnal alimentar: Înregistrarea mesei poate ajuta la conștientizarea obiceiurilor alimentare și la identificarea zonelor în care puteți face schimbări.
- Beți apă: Consumul adecvat de apă este esențial pentru hidratare și poate ajuta la controlul poftei de mâncare. Uneori, senzația de foame este confundată cu setea.
- Mențineți activitatea fizică: Exercițiile fizice regulate sunt esențiale pentru menținerea greutății sănătoase. Încercați să faceți cel puțin 150 de minute de activitate moderată sau 75 de minute de activitate intensă pe săptămână, cum ar fi mersul pe jos, alergatul, înotul sau ciclismul.
- Limitați sedentarismul: Petrecerea prea mult timp în fața televizorului sau a calculatorului poate contribui la obezitate. Încercați să vă ridicați în mod regulat și să faceți pauze scurte pentru a vă mișca.
- Odihniți-vă suficient: Lipsa somnului poate influența pofta de mâncare și hormonii care reglează foamea și sațietatea. Asigurați-vă că aveți un program regulat de somn.
- Evitați alimentele rapide și procesate: Alimentele rapide și cele procesate sunt deseori bogate în calorii goale și grăsimi nesănătoase. Încercați să le reduceți la minimum în dietă.
- Gestionarea stresului: Stresul cronic poate contribui la creșterea în greutate. Încercați tehnici de gestionare a stresului, cum ar fi yoga, meditația sau exercițiile de respirație.
- Consultați un specialist: Dacă aveți dificultăți în gestionarea greutății sau aveți preocupări legate de alimentație, consultați un medic sau un specialist în nutriție pentru îndrumare și suport.
Obezitatea este o problemă de sănătate serioasă care necesită abordări personalizate în funcție de gradul și cauzele acesteia. Consultarea unui medic și luarea unor măsuri adecvate pentru gestionarea obezității este esențială pentru prevenirea complicațiilor de sănătate asociate acestei condiții.
Care sunt consecințele excesului ponderal?
Excesul ponderal și obezitatea pot avea o serie de consecințe negative asupra sănătății fizice și psihologice. Iată câteva dintre cele mai comune consecințe ale excesului ponderal:
- Boli cardiovasculare: Obezitatea este un factor de risc major pentru afecțiuni cardiovasculare, precum hipertensiunea arterială, ateroscleroză (depunerea de grăsimi pe artere) și boala coronariană. Aceste condiții cresc riscul de atac de cord și accident vascular cerebral.
- Diabet de tip 2: Obezitatea este strâns legată de rezistența la insulină și diabetul de tip 2. Persoanele obeze au un risc crescut de a dezvolta diabet zaharat de tip 2, care poate duce la complicații serioase, cum ar fi neuropatia, retinopatia și probleme renale.
- Afecțiuni respiratorii: Excesul ponderal poate duce la apariția sindromului de apnee în somn și a altor afecțiuni respiratorii, care pot duce la probleme de respirație și insomnie.
- Boli de ficat: Obezitatea poate contribui la dezvoltarea bolilor hepatice, inclusiv a ficatului gras nonalcoolic (NAFLD) și, în unele cazuri, la ciroza hepatică.
- Afecțiuni articulare: Excesul de greutate poate pune o presiune suplimentară asupra articulațiilor, ceea ce crește riscul de osteoartrită și dureri articulare.
- Cancer: Obezitatea este asociată cu un risc crescut de dezvoltare a unor tipuri de cancer, cum ar fi cancerul de sân, cancerul de colon, cancerul uterin și altele.
- Afecțiuni metabolice: Obezitatea poate perturba echilibrul metabolic al organismului, contribuind la dislipidemii (nivele anormale de grăsimi în sânge), hiperlipidemie, rezistența la insulină și sindromul metabolic.
- Afecțiuni psiho-sociale: Excesul ponderal poate afecta stima de sine și poate contribui la depresie și anxietate.
- Probleme de fertilitate: Obezitatea poate duce la tulburări ale ciclului menstrual la femei și la probleme de fertilitate. La bărbați, poate afecta producția de spermă.
- Deteriorarea generală a calității vieții: Obezitatea poate limita mobilitatea, capacitatea de a efectua activități zilnice și poate duce la o calitate redusă a vieții.
Este important să se înțeleagă că impactul obezității poate varia de la o persoană la alta și depinde de mai mulți factori, inclusiv genetica și stilul de viață. De asemenea, este important să se ia măsuri pentru a controla greutatea și a menține un stil de viață sănătos pentru a reduce riscurile asociate cu excesul ponderal. Consultați întotdeauna un medic pentru a primi îndrumări specifice și sfaturi privind gestionarea greutății și menținerea sănătății.
Întrebări frecvente
- Ce putem face dacă suntem o persoană cu probleme de greutate sau care face parte dintr-o familie cu părinți /rude cu exces ponderal?
În primul rând ne adresăm serviciilor medicale curente: medic de familie, medic specializat în boli metabolice, nutriție și endocrinologie.
În funcție de complexitatea cazului se vor indica analize de sânge și alte tipuri de investigații (DEXA, Bioimpedanta – pentru a măsura compoziția corporală), scopul fiind asigurarea unui diagnostic cât mai complet și stabilirea obiectivelor terapiei medical – nutriționale.
- De la câte kg este o persoană considerată obeză?
O persoană este considerată obeză atunci când IMC-ul său este de 30 sau mai mare.
IMC = Greutate (în kilograme) / (Înălțime (în metri) * Înălțime (în metri))
- Exista un regim de slabit pentru obezitate morbida?
Obezitatea morbidă este o formă severă de obezitate care necesită o atenție și un tratament specializat. Pentru persoanele cu obezitate morbidă, este crucial să se consulte un medic sau un specialist în obezitate pentru a dezvolta un plan de gestionare a greutății care să fie eficient și sigur.
Echipa noastră de specialiști vă stă la dispoziție pentru a vă ajuta să vă recâștigați sănătatea și bunăstarea.
Dr. Oprescu Andreea -Silvia, Medic Primar Diabet zaharat boli metabolice și nutritie și Specialist Endocrinologie din Clinica GRAL Ștefan cel Mare este aici să vă sprijine în toate aspectele legate de nutriție și gestionarea problemelor legate de obezitate.
Pentru detalii suplimentare și programări ne puteți contacta la: 021-323.00.00.
Bibliografie
https://www.cdc.gov/healthyweight/assessing/bmi/adult_bmi/index.html
World Health Organization (WHO). (2021). "Obesity and Overweight." https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/obesity-and-overweight
National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases (NIDDK). (2020). "Overweight and Obesity Statistics." https://www.niddk.nih.gov/health-information/health-statistics/overweight-obesity
American Heart Association (AHA). (2021). "Obesity Information." https://www.heart.org/en/health-topics/obesity
Mayo Clinic. (2021). "Obesity." https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/obesity/symptoms-causes/syc-20375742
Poirier, P., et al. (2006). "Obesity and Cardiovascular Disease: Pathophysiology, Evaluation, and Effect of Weight Loss: An Update of the 1997 American Heart Association Scientific Statement on Obesity and Heart Disease From the Obesity Committee of the Council on Nutrition, Physical Activity, and Metabolism." Circulation, 113(6), 898-918.
Yanovski, S. Z., & Yanovski, J. A. (2002). "Obesity." New England Journal of Medicine, 346(8), 591-602.
Eckel, R. H., & Krauss, R. M. (1998). "American Heart Association Call to Action: Obesity as a Major Risk Factor for Coronary Heart Disease." Circulation, 97(21), 2099-2100.
Abarca-Gómez, L., et al. (2017). "Worldwide trends in body-mass index, underweight, overweight, and obesity from 1975 to 2016: a pooled analysis of 2416 population-based measurement studies in 128·9 million children, adolescents, and adults." The Lancet, 390(10113), 2627-2642.
Ng, M., et al. (2014). "Global, regional, and national prevalence of overweight and obesity in children and adults during 1980–2013: a systematic analysis for the Global Burden of Disease Study 2013." The Lancet, 384(9945), 766-781.
Centers for Disease Control and Prevention (CDC). (2021). "Childhood Obesity Facts." https://www.cdc.gov/obesity/data/childhood.html
