Relatia dintre gastrita si infectia cu Helicobacter pylori
Programează-te
Doresc sa aflu mai multe detalii
Ce este gastrita?
Gastrita este inflamația mucoasei stomacului, cauzată de factori precum infecția cu Helicobacter pylori, consumul excesiv de alcool, fumatul, stresul sau utilizarea prelungită a antiinflamatoarelor. Poate fi acută (apare brusc) sau cronică (se dezvoltă lent). Simptomele includ dureri abdominale, arsuri, greață și balonare. Tratamentul depinde de cauză și poate include medicamente antiacide, inhibitori ai pompei de protoni și modificări ale stilului de viață.
Tipuri
Gastrita la stomac poate fi clasificată în funcție de durata, cauza și modul în care afectează mucoasa gastrică. Principalele tipuri sunt:
1. După durata evoluției
- Gastrita acută – apare brusc și se manifestă prin inflamație severă a mucoasei stomacului. Este cauzată frecvent de infecții bacteriene, consum excesiv de alcool, utilizarea antiinflamatoarelor sau stres sever.
- Gastrita cronică – se dezvoltă lent, pe parcursul mai multor luni sau ani, și poate duce la subțierea mucoasei gastrice. Este adesea asociată cu infecția persistentă cu Helicobacter pylori sau cu boli autoimune.
2. După cauză
- Gastrita infecțioasă – provocată de bacterii (Helicobacter pylori este cea mai frecventă), virusuri sau fungi.
- Gastrita indusă de medicamente – cauzată de utilizarea frecventă a antiinflamatoarelor nesteroidiene (AINS), care irită mucoasa stomacului.
- Gastrita alcoolică – determinată de consumul excesiv de alcool, care atacă stratul protector al stomacului.
- Gastrita de stres – apare în urma unor afecțiuni severe, traumatisme, arsuri grave sau intervenții chirurgicale majore.
- Gastrita autoimună – sistemul imunitar atacă celulele stomacului, fiind asociată cu anemia pernicioasă.
3. După localizarea și modul în care afectează stomacul
- Gastrita superficială – inflamația afectează doar stratul superficial al mucoasei stomacului.
- Gastrita atrofică – caracterizată prin subțierea mucoasei gastrice, ceea ce poate afecta digestia și absorbția nutrienților.
- Gastrita erozivă – implică apariția eroziunilor sau ulcerelor mici pe mucoasa stomacului, ducând uneori la sângerări.
- Gastrita hemoragică – formă severă, însoțită de sângerări la nivelul stomacului.
Diagnosticul exact al tipului de gastrită este esențial pentru alegerea tratamentului potrivit și prevenirea complicațiilor.
Cauzele gastritei
Gastrita poate fi cauzată de mai mulți factori care afectează mucoasa stomacului, printre care:
- Infecția cu Helicobacter pylori – cea mai frecventă cauză, această bacterie afectează mucoasa stomacului și poate duce la ulcer gastric sau cancer gastric.
- Utilizarea excesivă a antiinflamatoarelor nesteroidiene (AINS) – medicamente precum ibuprofenul, aspirina sau naproxenul pot irita și inflama mucoasa stomacului.
- Consumul excesiv de alcool – irită mucoasa gastrică și crește riscul de inflamație.
- Stresul sever – în urma unor intervenții chirurgicale, arsuri severe sau boli grave, poate apărea gastrita de stres.
- Refluxul biliar – bila care ajunge în stomac din intestinul subțire poate irita mucoasa gastrică.
- Infecții virale sau fungice – mai rar întâlnite, dar posibile la persoanele cu sistem imunitar slăbit.
- Alimentația nesănătoasă – consumul excesiv de alimente picante, prăjite sau procesate poate agrava gastrita.
- Boli autoimune – în gastrita autoimună, sistemul imunitar atacă celulele stomacului, fiind asociată cu anemie pernicioasă.
Identificarea cauzei gastritei este esențială pentru un tratament adecvat.
Simptomele gastritei
Simptomele gastritei variază în funcție de severitatea inflamației și cauza acesteia. Cele mai frecvente includ:
- Durere sau disconfort abdominal – de obicei în partea superioară a abdomenului, care poate fi arsură sau senzație de presiune.
- Greață și vărsături – uneori cu urme de sânge dacă mucoasa gastrică este afectată sever.
- Balonare și senzație de plenitudine – chiar și după mese mici.
- Arsuri la stomac (pirozis) – senzație de arsură în partea superioară a abdomenului.
- Eructații frecvente – adesea însoțite de un gust amar sau acru.
- Pierderea poftei de mâncare – din cauza disconfortului gastric.
- Scaune închise la culoare (melenă) – semn al unei sângerări gastrice în cazurile severe.
- Slăbiciune și oboseală – în special dacă gastrita provoacă sângerări și duce la anemie.
În unele cazuri, gastrita poate fi asimptomatică sau poate avea simptome ușoare care sunt trecute cu vederea. Dacă simptomele persistă, este important să consulți un medic pentru diagnostic și tratament.
Criză de gastrită simptome
O criză de gastrită apare atunci când inflamația mucoasei stomacului se agravează brusc, provocând simptome intense și disconfort. Simptomele principale includ:
- Durere abdominală intensă – localizată în partea superioară a abdomenului, resimțită ca o arsură sau crampe.
- Greață și vărsături – uneori cu urme de sânge dacă inflamația este severă.
- Balonare și senzație de plenitudine – chiar și după mese mici.
- Arsuri la stomac (pirozis) – senzație de arsură în piept sau gât, cauzată de refluxul acid.
- Eructații frecvente – însoțite de un gust amar sau acru în gură.
- Scăderea apetitului – din cauza disconfortului gastric.
- Senzație de greutate în stomac – mai ales după consumul de alimente grase sau iritante.
- Oboseală și slăbiciune – mai ales dacă inflamația gastrică afectează absorbția nutrienților.
- Scaune închise la culoare (melenă) – semn de sângerare gastrică în cazurile severe.
Dacă simptomele sunt foarte intense, persistente sau însoțite de vărsături cu sânge ori scaune negre, este necesară consultarea urgentă a unui medic.
Dr. Bosonea Paul, Medic Specialist Gastroenterologie la Clinica de Diagnostic GRAL, te ajută cu diagnostic și tratament personalizat pentru gastrită.
Diagnosticul gastritei
Diagnosticul gastritei se bazează pe simptome, istoricul medical și investigații specifice. Cele mai utilizate metode de diagnostic includ:
- Consultația medicală și anamneza – medicul va evalua simptomele, factorii de risc (consumul de AINS, alcool, fumat) și istoricul medical.
- Endoscopia digestivă superioară (gastroscopia) – cea mai precisă metodă pentru diagnosticarea gastritei. Se introduce un tub flexibil cu o cameră în stomac pentru a vizualiza mucoasa gastrică și a preleva probe pentru biopsie.
- Testele pentru Helicobacter pylori – pentru a identifica prezența bacteriei, se pot face:
- Testul respirator cu uree – pacientul bea o soluție cu uree, iar dacă bacteria este prezentă, aceasta o descompune în dioxid de carbon detectabil în respirație.
- Analiza antigenului în materiile fecale – detectează prezența H. pylori în scaun.
- Testul serologic – identifică anticorpi împotriva H. pylori, dar nu diferențiază între o infecție activă și una anterioară.
- Analize de sânge – pentru a depista anemie cauzată de gastrita cronică sau autoimună.
- Testul pentru sângerare ocultă în scaun – identifică sângerările minore care nu sunt vizibile.
- Radiografia cu substanță de contrast (barită) – mai rar utilizată, dar poate ajuta la evidențierea ulcerelor sau altor anomalii ale stomacului.
Un diagnostic corect ajută la stabilirea tratamentului potrivit și la prevenirea complicațiilor gastritei.
Dr. Bosonea Paul, Medic Specialist Gastroenterologie în cadrul Clinicii de Diagnostic Gral ne spune că “Cea mai sigură și mai completă metoda de diagnostic rămâne endoscopia digestivă, care nu pune doar diagnosticul, ci stabilește cu certitudine gradul de afectare al stomacului, fiind singura metoda care poate exclude complicațiile precum ulcerul și cancerul gastric”.
Tratamentul gastritei
Tratamentul gastritei depinde de cauza acesteia și urmărește reducerea inflamației, ameliorarea simptomelor și prevenirea complicațiilor. Opțiunile de tratament includ:
1. Medicamente
- Reducerea acidității gastrice – prin medicamente care inhibă producția de acid sau care neutralizează acidul gastric.
- Eradicarea infecției cu Helicobacter pylori – printr-o combinație de antibiotice, dacă infecția este prezentă.
- Protejarea mucoasei gastrice – prin substanțe care creează un strat protector în stomac.
2. Modificări ale stilului de viață
- Evitarea alimentelor iritante – alimentele picante, grase, prăjite, acide sau prea fierbinți pot agrava simptomele.
- Reducerea consumului de alcool și cafea – pentru a evita iritarea mucoasei gastrice.
- Renunțarea la fumat – fumul de țigară crește producția de acid gastric și întârzie vindecarea mucoasei stomacului.
- Mese regulate și porții mici – evitarea supraalimentării și a meselor târzii.
- Reducerea stresului – prin tehnici de relaxare, exerciții fizice sau meditație.
3. Tratarea cauzei subiacente
- Dacă gastrita este provocată de utilizarea îndelungată a unor medicamente antiinflamatoare, acestea trebuie întrerupte sau înlocuite cu alternative mai sigure.
- În cazul gastritei autoimune, poate fi necesară suplimentarea unor vitamine esențiale pentru a preveni complicațiile.
Pentru un tratament eficient și recomandări medicale, programează-te la Dr. Bosonea Paul, la Clinica de Diagnostic GRAL.
Regim gastrită
Regimul alimentar pentru gastrită are rolul de a reduce inflamația mucoasei gastrice, de a preveni iritațiile și de a favoriza vindecarea stomacului. Este recomandat un plan alimentar echilibrat, bazat pe alimente ușor digerabile și evitarea celor care pot crește aciditatea gastrică.
Alimente recomandate
✅ Proteine slabe – carne slabă (pui, curcan, pește), ouă fierte moi, lactate degresate.
✅ Legume fierte sau coapte – cartofi, morcovi, dovlecei, fasole verde, sfeclă.
✅ Fructe neacide – mere coapte, banane, pere, pepene galben.
✅ Cereale integrale – orez, fulgi de ovăz, pâine albă prăjită, gris.
✅ Grăsimi sănătoase – ulei de măsline, ulei de cocos, avocado (în cantități moderate).
✅ Ceaiuri calmante – mușețel, tei, gălbenele.
Alimente de evitat
❌ Alimente picante, prăjite sau grase – ardei iute, piper, fast-food, mezeluri.
❌ Băuturi acide și carbogazoase – cafea, sucuri acidulate, alcool, citrice.
❌ Dulciuri procesate – ciocolată, prăjituri cu cremă, produse de patiserie.
❌ Produse lactate grase – smântână, brânzeturi maturate, lapte gras.
❌ Legume crude și greu digerabile – varză, conopidă, ceapă, usturoi, ardei gras.
Sfaturi pentru un regim corect
✔ Mănâncă mese mici și dese – 5-6 mese pe zi pentru a reduce iritarea stomacului.
✔ Evită mâncatul noaptea târziu și consumul excesiv de alimente la o singură masă.
✔ Mestecă bine alimentele și mănâncă încet pentru a facilita digestia.
✔ Evită băuturile reci sau fierbinți – consumă lichide la temperatura camerei.
✔ Redu stresul – acesta poate agrava simptomele gastritei.
Acest regim ajută la ameliorarea simptomelor și susține procesul de vindecare a mucoasei gastrice.
Relația dintre gastrita și infecția cu Helicobacter pylori
Helicobacter pylori este una dintre principalele cauze ale gastritei, fiind o bacterie care infectează mucoasa stomacului și poate provoca inflamație cronică. Relația dintre gastrită și infecția cu H. pylori este strânsă, iar mecanismul prin care această bacterie afectează stomacul include mai multe etape:
Cum provoacă Helicobacter pylori gastrita?
- Colonizarea mucoasei gastrice – H. pylori supraviețuiește în mediul acid al stomacului prin producerea unei enzime numite urează, care neutralizează acidul gastric în jurul bacteriei.
- Distrugerea stratului protector al stomacului – bacteria atacă mucusul care protejează mucoasa gastrică, expunând-o la acidul gastric.
- Inflamația cronică – sistemul imunitar reacționează la infecție, declanșând inflamația mucoasei stomacului, ceea ce duce la gastrită cronică.
- Complicații pe termen lung – în absența tratamentului, infecția cu H. pylori poate duce la ulcer gastric, atrofie gastrică și crește riscul de cancer gastric.
Tipuri de gastrită asociate cu Helicobacter pylori
- Gastrită acută – apare la începutul infecției, cu simptome precum arsuri, dureri epigastrice și greață.
- Gastrită cronică – dacă infecția persistă, mucoasa stomacului devine din ce în ce mai afectată, ceea ce poate duce la gastrită atrofică.
- Gastrită erozivă – în cazurile severe, pot apărea leziuni care duc la sângerări gastrice.
Diagnosticul infecției cu Helicobacter pylori
- Testul respirator cu uree – detectează prezența bacteriei prin analiza dioxidului de carbon eliminat în respirație.
- Testul antigenului în scaun – identifică proteinele bacteriene din materiile fecale.
- Testul serologic – detectează anticorpi împotriva H. pylori (mai puțin utilizat, deoarece nu face diferența între o infecție activă și una anterioară).
- Endoscopia cu biopsie – permite examinarea mucoasei gastrice și prelevarea de probe pentru analiză.
Tratamentul gastritei cauzate de Helicobacter pylori
Infecția cu H. pylori necesită tratament cu o combinație de antibiotice și medicamente care reduc aciditatea stomacului. Acest tratament trebuie urmat conform indicațiilor medicului pentru a preveni recurența infecției și complicațiile asociate.
Dr. Bosonea Paul, Medic Specialist Gastroenterologie în cadrul Clinicii de Diagnostic GRAL, oferă consultații specializate pentru diagnosticarea și tratarea gastritei, inclusiv a celei cauzate de infecția cu Helicobacter pylori.
Cu o abordare personalizată, acesta recomandă investigațiile necesare, stabilește cel mai potrivit plan de tratament și oferă sfaturi pentru gestionarea simptomelor printr-un regim alimentar adecvat și schimbări în stilul de viață. Pentru un diagnostic corect și o strategie eficientă de tratament, programează-te la Clinica de Diagnostic GRAL.
