Scarlatina. Cauze și tratament

Despre scarlatină

Scarlatina la adulți

1. Simptome: Simptomele scarlatinei la adulți sunt similare celor întâlnite la copii și includ febră ridicată, gât inflamat și dureros, erupție cutanată roșie pe piept, spate, abdomen și alte părți ale corpului, limbă devenind roșie și inflamată (cunoscută sub numele de "limbă de zmeură"), dureri de cap, dureri abdominale și vărsături. Simptomele pot varia în severitate și pot dura între aproximativ 7 și 10 zile.
2. Transmitere: Scarlatina este contagioasă și poate fi transmisă de la un adult la altul prin contactul direct cu respirația contaminată, tuse sau strănutul unei persoane infectate, sau prin contactul cu obiectele contaminate. Este important să se respecte măsurile de igienă adecvate pentru a preveni răspândirea infecției.
3. Tratament: Tratamentul pentru scarlatină la adulți implică, de obicei, administrarea de antibiotice pentru a distruge bacteriile Streptococcus pyogenes care cauzează infecția și pentru a preveni complicațiile ulterioare. În plus față de antibiotice, pot fi administrate și alte tratamente simptomatice pentru a reduce febra și a ameliora alte simptome.
4. Recuperare: Majoritatea adulților se recuperează complet de scarlatină în câteva săptămâni cu tratament adecvat și odihnă suficientă. Este important ca adulții să se odihnească adecvat, să urmeze tratamentul prescris de medic și să evite activitățile care ar putea agrava simptomele.
5. Prevenție: Măsurile de prevenție pentru scarlatină la adulți sunt similare cu cele pentru copii și includ spălarea frecventă a mâinilor, evitarea contactului strâns cu persoanele bolnave, acoperirea gurii și a nasului atunci când tușesc sau strănută, și menținerea unui mediu curat și igienic.

Cauze

1. Transmitere: Infecția cu streptococi beta-hemolitici de grup A poate avea loc prin contactul direct cu secrețiile respiratorii ale unei persoane infectate. De asemenea, infecția se poate răspândi prin contactul direct cu secrețiile nazale sau saliva unei persoane infectate.
2. Supraviețuirea bacteriilor: Bacteriile Streptococcus pyogenes pot supraviețui pe suprafețe și obiecte timp de o perioadă de timp. Astfel, o persoană sănătoasă poate fi infectată prin atingerea obiectelor sau suprafețelor contaminate și apoi atingerea gurii, nasului sau ochilor.
3. Prezența în comunitate: Infecțiile cu streptococ beta-hemolitic de grup A pot apărea frecvent în comunități, cum ar fi școlile sau creșele, unde persoanele trăiesc sau lucrează în apropiere unii de alții.

Scarlatina simptome

1. Erupție cutanată: Unul dintre cele mai caracteristice simptome ale scarlatinei este apariția unei erupții cutanate roșii, care poate apărea pe piept, spate, abdomen și alte părți ale corpului. Această erupție poate fi plată sau ușor înălțată și este adesea descrisă ca având un aspect asemănător cu cel al unei iritații roșii. La atingere, erupția cutanată poate fi dureroasă sau pruriginoasă.
2. Gât inflamat și dureros: Multe persoane cu scarlatină experimentează durere și inflamație în gât, care poate fi însoțită de dificultate în înghițire și roșeață a amigdalelor.
3. Febra ridicată: Scarlatina este adesea asociată cu febră ridicată, care poate depăși 38 de grade Celsius (100,4 grade Fahrenheit).
4. Limba devenind roșie și inflamată: Un simptom caracteristic al scarlatinei este cunoscut sub numele de "limbă de zmeură", unde limba devine roșie și umflată, cu papilele gustative crescute, dându-i un aspect caracteristic.
5. Simptome respiratorii: În unele cazuri, scarlatina poate fi însoțită de simptome respiratorii, cum ar fi tusea și congestia nazală.
6. Dureri abdominale și vărsături: Unele persoane cu scarlatină pot experimenta dureri abdominale și vărsături, în special copiii.

Este important să rețineți că simptomele scarlatinei pot fi similare cu cele ale altor infecții respiratorii, cum ar fi faringita streptococică sau gripa. Dacă suspectați că aveți scarlatină sau prezentați simptome severe, consultați întotdeauna un medic pentru evaluare și tratament adecvat.


 

Diagnostic

1. Istoricul medical și simptomele: Medicul va lua în considerare simptomele raportate de pacient, cum ar fi febră ridicată, dureri în gât, erupție cutanată caracteristică și altele. Este important să menționați orice simptome pe care le-ați observat și momentul apariției acestora.
2. Examinarea fizică: Medicul va efectua o examinare fizică pentru a observa simptomele caracteristice ale scarlatinei, cum ar fi inflamația și roșeața gâtului, prezența petelor roșii pe piele și alte semne fizice ale infecției.
3. Examinarea gâtului și a pielii: Medicul poate utiliza o lumină specială pentru a examina gâtul și pielea pacientului în căutarea semnelor distinctive ale scarlatinei, cum ar fi erupția cutanată în formă de pete mici, roșii și dense.
4. Teste de laborator: În unele cazuri, medicul poate recomanda efectuarea unor teste de laborator pentru a confirma diagnosticul de scarlatină sau pentru a exclude alte condiții. Aceste teste pot include culturi de gât pentru a detecta prezența bacteriilor Streptococcus pyogenes sau teste de sânge pentru a măsura nivelurile de anticorpi specifici sau alte markeri ai infecției.

Complicațiile scarlatinei

1. Faringita streptococică recurentă: După tratamentul pentru scarlatină, unele persoane pot dezvolta faringită streptococică recurentă, care necesită tratament suplimentar cu antibiotice.
2. Abces peritonsilar: Apariția unui abces peritonsilar poate fi o complicație rară a infecției cu streptococi, care poate necesita drenaj chirurgical.
3. Febra reumatică: O complicație mai rară a infecției cu streptococi, febra reumatică poate apărea la câteva săptămâni după infecția initială și poate afecta inima, articulațiile, pielea și creierul.
4. Glomerulonefrită: În unele cazuri, scarlatina poate provoca inflamația rinichilor, cunoscută sub numele de glomerulonefrită, care poate duce la probleme renale.
5. Complicații asociate erupției cutanate: Erupția cutanată a scarlatinei poate provoca mâncărime și iritație severă, iar scărpinarea excesivă poate duce la leziuni secundare ale pielii și la riscul de infecție.

Transmitere

1. Contactul direct cu o persoană infectată: Cea mai comună modalitate de transmitere a scarlatinei este prin contactul direct cu o persoană infectată. Bacteriile Streptococcus pyogenes care cauzează scarlatina pot fi răspândite atunci când o persoană tușește, strănută sau vorbește, eliberând picături respiratorii care conțin bacterii în aer. Dacă o altă persoană inhalează aceste picături respiratorii sau le intră în contact cu membranele mucoase ale ochilor, nasului sau gurii, este posibil să devină infectată.
2. Contactul cu obiecte contaminate: Bacteriile streptococice pot supraviețui pe suprafețe și obiecte pentru o perioadă de timp. Dacă o persoană sănătoasă atinge obiectele contaminate, cum ar fi jucăriile, clanțele sau obiectele de uz comun, și apoi își atinge fața, în special ochii, nasul sau gura, poate intra în contact cu bacteriile și poate deveni infectată.
3. Contactul cu secrețiile infectate: Secretiile corporale, cum ar fi saliva sau mucusul, ale unei persoane infectate cu scarlatină pot fi, de asemenea, o sursă de transmitere a bacteriilor. De exemplu, împărțirea obiectelor personale, precum paharele sau tacâmurile, cu o persoană infectată poate duce la transmiterea infecției.

Perioada de incubație

Prevenție

1. Spălatul frecvent al mâinilor: Spălarea mâinilor cu săpun și apă caldă este una dintre cele mai eficiente modalități de prevenire a răspândirii infecției. Asigurați-vă că vă spălați bine mâinile timp de cel puțin 20 de secunde, în special înainte de mese, după folosirea toaletelor și după tuse sau strănut.
2. Evitarea contactului cu persoanele bolnave: Dacă știți că cineva are scarlatină sau orice altă infecție respiratorie, încercați să evitați contactul cu acea persoană până când nu mai este contagioasă. Limitarea expunerii la bacteriile care cauzează infecția poate reduce riscul de îmbolnăvire.
3. Acoperirea gurii și a nasului atunci când tușește sau strănută: Este important să vă acoperiți gura și nasul cu un șervețel sau cu partea interioară a cotului atunci când tușeșteți sau strănutați pentru a reduce răspândirea picăturilor respiratorii care conțin bacteriile streptococice.
4. Evitarea împărțirii obiectelor personale: Încercați să evitați împărțirea obiectelor personale, cum ar fi paharele, farfuriile sau obiectele de machiaj, cu alte persoane atunci când sunteți bolnavi sau suspectați că aveți scarlatină.
5. Menținerea unui mediu curat: Curățarea și dezinfectarea regulată a suprafețelor și obiectelor contaminate poate contribui la reducerea riscului de răspândire a bacteriilor care cauzează scarlatina.
6. Vaccinarea: Vaccinurile care protejează împotriva infecțiilor streptococice sunt disponibile, dar acestea nu protejează împotriva scarlatinei în mod specific. Cu toate acestea, vaccinarea poate fi eficientă în prevenirea altor afecțiuni cauzate de aceleași bacterii, cum ar fi faringita streptococică și febra reumatică.

Tratament

1. Antibiotice: De obicei, medicul prescrie antibiotice pentru a trata scarlatina. Este important să urmați întotdeauna indicațiile medicului cu privire la dozare și durata tratamentului cu antibiotice.
2. Tratamentul simptomatic: Pe lângă antibiotice, tratamentul simptomatic poate fi recomandat pentru a ajuta la ameliorarea simptomelor scarlatinei. Acest lucru poate include administrarea de medicamente antipiretice pentru a reduce febra și utilizarea de analgezice pentru a ameliora durerile de gât și durerile asociate.
3. Repaus și hidratare: Este important ca pacientul să se odihnească suficient și să se hidrateze bine pentru a-și ajuta corpul să lupte împotriva infecției și să se recupereze mai repede.
4. Izolare și măsuri de igienă: Pentru a preveni răspândirea infecției, este recomandat ca persoana infectată să rămână acasă până când nu mai este contagioasă și să respecte măsuri stricte de igienă, cum ar fi spălarea frecventă a mâinilor și acoperirea gurii și a nasului atunci când tușește sau strănută.
5. Monitorizare și evaluare medicală: Este important ca pacientul să fie monitorizat cu atenție de către medic pentru a evalua evoluția infecției și pentru a identifica eventualele complicații. Dacă apar simptome severe sau persistente, trebuie căutată asistență medicală imediată.

Scarlatina la copii

• Transmitere: Scarlatina este contagioasă și poate fi transmisă de la un copil la altul prin contactul direct sau prin contactul cu obiectele contaminate. Este important să se respecte măsurile de igienă adecvate pentru a preveni răspândirea infecției.
• Tratament: Tratamentul pentru scarlatină la copii implică de obicei administrarea de antibiotice pentru a distruge bacteriile Streptococcus pyogenes care cauzează infecția și pentru a preveni complicațiile ulterioare. În plus față de antibiotice, pot fi administrate și alte tratamente simptomatice, cum ar fi medicamente antipiretice și analgezice pentru a reduce febra și a ameliora durerile.
• Recuperare: Cu tratament adecvat și odihnă suficientă, majoritatea copiilor se recuperează complet de scarlatină în decurs de câteva săptămâni. Este important ca copilul să fie monitorizat de către medic și să urmeze întotdeauna indicațiile acestuia în ceea ce privește tratamentul și odihna.
• Prevenție: Măsurile de prevenție pentru scarlatină la copii includ spălarea frecventă a mâinilor, evitarea contactului strâns cu persoanele bolnave, acoperirea gurii și a nasului atunci când tușesc sau strănută, și menținerea unui mediu curat și igienic.

Simptome scarlatina copii

1. Febra ridicată: De obicei, febra este unul dintre primele simptome ale scarlatinei și poate ajunge la valori înalte, cum ar fi peste 38 de grade Celsius.
2. Gât inflamat și dureros: Gâtul poate fi inflamat și dureros, iar amigdalele pot fi roșii și umflate.
3. Erupție cutanată: O erupție cutanată caracteristică apare pe piept, spate, abdomen și alte părți ale corpului. Această erupție poate fi roșie și punctată și este adesea descrisă ca având aspectul unei liritații roșii. Dacă presați pielea, aceasta poate deveni albastră.
4. Limbă devenind roșie și inflamată: Limba poate deveni roșie și umflată, cu aspectul unei "limbi de zmeură", cu papile gustative mărite.
5. Dureri abdominale și vărsături: Unele copii pot experimenta dureri abdominale și vărsături, în special în primele zile ale infecției.
6. Dureri de cap: Copiii pot prezenta dureri de cap ca parte a simptomelor scarlatinei.
7. Slăbiciune și oboseală: Infecția poate duce la slăbiciune generală și oboseală.

Întrebări frecvente

• Se recomandă antibioticul pentru scarlatină?

• Care este perioada de incubație la scarlatină?

• Cum arată limba la scarlatină?

• În cât timp trece scarlatina?

• Scarlatina poate să apară și la bebeluși?

• Cum arată o formă ușoară de scarlatină?

• Scarlatina de la copii se ia la adulți?

• Există un vaccin pentru scarlatină?

• Există un test rapid pentru scarlatină?

• Există un regim special pentru scarlatină?

• Scarlatina este vărsat de vânt?

28-02-2024