Sindromul Guillain-Barre

Cauze

1. Infecții virale și bacteriene: Multe persoane dezvoltă sindromul Guillain-Barre după o infecție virală sau bacteriană. Printre acestea se numără infecțiile respiratorii superioare (cum ar fi gripa sau răceala comună), infecțiile digestive (precum cele provocate de bacterii precum Campylobacter jejuni, care poate fi găsită în alimente contaminate), infecțiile virale, cum ar fi Epstein-Barr sau citomegalovirusul, și alte infecții microbiene.
2. Răspunsul imun: Se crede că, în cazul sindromului Guillain-Barre, sistemul imunitar al unei persoane atacă greșit nervii periferici, declanșând inflamație și deteriorarea lor. Acest lucru poate fi o reacție în urma luptei sistemului imunitar împotriva infecției inițiale.
3. Factori genetici și de mediu: Anumite predispoziții genetice ar putea juca un rol în susceptibilitatea cuiva la dezvoltarea sindromului Guillain-Barre. De asemenea, există sugestii că factori de mediu, cum ar fi anumite toxine sau expunerea la anumite substanțe, ar putea contribui la declanșarea acestei afecțiuni, deși aceste aspecte nu sunt pe deplin înțelese.

Simptome

• Slăbiciune musculară: Slăbiciunea musculară este unul dintre cele mai caracteristice simptome ale SGB și este adesea prima manifestare a bolii. Această slăbiciune începe de obicei în membrele inferioare și se poate răspândi către membrele superioare și alte părți ale corpului.
• Amorțeală și furnicături: Mulți pacienți cu SGB experimentează senzații de amorțeală sau furnicături în membrele afectate. Aceste senzații pot fi prezente înainte ca slăbiciunea musculară să devină evidentă sau pot însoți slăbiciunea.
• Dificultăți în coordonare: Pacienții pot avea dificultăți în realizarea unor mișcări precise și pot prezenta o coordonare deficitară a mișcărilor. Aceste dificultăți pot afecta activitățile cotidiene, cum ar fi mersul sau apucarea obiectelor.
• Durere musculară: Unele persoane cu SGB pot experimenta durere musculară sau sensibilitate la atingere în zonele afectate de slăbiciune musculară sau alte simptome.
• Dificultăți în respirație: În cazurile severe de SGB, slăbiciunea musculară poate afecta și mușchii responsabili pentru respirație, ceea ce poate duce la dificultăți în respirație și poate necesita intervenție medicală de urgență.
• Paralizie: În cazurile extreme, SGB poate duce la paralizie temporară sau chiar permanentă a anumitor mușchi sau grupuri de mușchi, inclusiv mușchii necesari pentru respirație și alte funcții vitale.
• Tulburări autonome: Unele persoane cu SGB pot experimenta și tulburări ale sistemului nervos autonom, care reglează funcțiile corporale involuntare, cum ar fi tensiunea arterială, ritmul cardiac, digestia și transpirația.

Diagnostic

• Istoric medical și examinare fizică: Medicul va lua un istoric detaliat al simptomelor pacientului și va efectua o examinare fizică completă pentru a evalua slăbiciunea musculară, reflexele și alte semne neurologice care pot sugera SGB.
• Excluderea altor cauze: Deoarece simptomele SGB pot fi similare cu cele ale altor afecțiuni, cum ar fi compresia nervoasă sau alte boli neurologice, medicul va încerca să excludă alte cauze posibile ale simptomelor prin intermediul istoricului medical, examinării fizice și a testelor suplimentare.
• Electromiografie (EMG): Această procedură testează activitatea electrică a mușchilor și a nervilor și poate fi utilă în diagnosticarea SGB. EMG poate arăta schimbări caracteristice ale activității electrice asociate cu deteriorarea nervilor periferici.
• Puncție lombară: Această procedură implică prelevarea unei mici cantități de lichid cefalorahidian (LCR) din spațiul din jurul măduvei spinării și evaluarea acestuia pentru a detecta prezența anumitor markeri, cum ar fi niveluri crescute de proteine, care sunt asociate cu SGB.
• Teste de laborator: Analizele de sânge pot fi efectuate pentru a exclude alte cauze ale simptomelor, cum ar fi infecțiile virale sau bacteriene, care pot fi asociate cu SGB. De asemenea, pot fi efectuate teste pentru a evalua starea generală de sănătate a pacientului și pentru a monitoriza posibilele complicații.
• Imagistică medicală: Deși nu este întotdeauna necesară, imagistica medicală, cum ar fi tomografia computerizată (CT) sau rezonanța magnetică (RMN), poate fi utilizată pentru a exclude alte cauze ale simptomelor, cum ar fi leziunile sau tumorile cerebrale.

Diagnosticul sindromului Guillain-Barré poate fi uneori un proces complex și poate implica o serie de teste și evaluări. Este esențial să se caute asistență medicală promptă în cazul în care apar simptome suspecte, deoarece diagnosticul precoce și tratamentul pot fi cruciale pentru a minimiza complicațiile și pentru a facilita recuperarea.


 

Tratamentul sindromului Guillain Barre

• Terapie de susținere: Îngrijirea de susținere este esențială pentru a gestiona simptomele și a preveni complicațiile în timpul perioadei de recuperare. Acest lucru poate include monitorizarea atentă a funcțiilor vitale, cum ar fi respirația și tensiunea arterială, și administrarea de tratamente de susținere, cum ar fi respirația asistată prin ventilație mecanică în cazurile severe de afectare respiratorie.
• Imunoglobulina intravenosa (IVIG): IVIG este un tratament frecvent utilizat pentru SGB, care implică administrarea de imunoglobuline (anticorpi) prin perfuzie intravenoasă. Această terapie ajută la reducerea inflamației și la suprimarea răspunsului imun anormal asociat cu SGB, facilitând astfel recuperarea.
• Plasmafereză: Plasmafereza, cunoscută și sub numele de schimb plasmatic, este o altă opțiune de tratament care implică eliminarea unei părți a plasmei din sânge și înlocuirea acesteia cu soluții saline sau cu plasma donată. Acest proces poate ajuta la eliminarea anticorpilor și a altor substanțe care contribuie la deteriorarea nervilor în SGB.
• Medicamente pentru durere: Pacienții pot primi medicamente pentru gestionarea durerii asociate cu SGB, cum ar fi analgezicele sau medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), pentru a reduce disconfortul și pentru a îmbunătăți calitatea vieții.
• Fizioterapie și terapie ocupațională: Terapiile fizice și ocupaționale sunt esențiale în perioada de recuperare a SGB. Aceste terapii pot ajuta la menținerea și îmbunătățirea forței musculare, a coordonării și a funcției motorii, precum și la adaptarea la posibilele deficiențe persistente.
• Monitorizare și îngrijire pe termen lung: Pacienții cu SGB pot necesita monitorizare și îngrijire pe termen lung pentru a gestiona eventualele complicații și pentru a facilita recuperarea completă. Acest lucru poate include evaluări regulate de către medicii specializați în neurologie și terapii de reabilitare pe termen lung.

Tratamentul sindromului Guillain-Barré poate varia în funcție de severitatea și evoluția bolii în fiecare caz individual. Este important ca pacienții să fie supravegheați îndeaproape de către medicii lor și să primească un plan de tratament personalizat pentru a maximiza șansele de recuperare și pentru a minimiza complicațiile.


 

Complicații

• Complicații respiratorii: În cazurile severe de SGB, slăbiciunea musculară poate afecta mușchii responsabili pentru respirație, ceea ce poate duce la insuficiență respiratorie și necesitatea de a recurge la ventilație mecanică pentru a menține respirația. Complicațiile respiratorii pot fi periculoase și necesită monitorizare și tratament de urgență.
• Tulburări cardiovasculare: Unele persoane cu SGB pot dezvolta tulburări ale tensiunii arteriale, ritmului cardiac sau funcției cardiace în timpul perioadei de recuperare. Aceste probleme pot necesita monitorizare și tratament medical pentru a preveni complicațiile grave.
• Complicații neurologice: În unele cazuri, SGB poate duce la complicații neurologice pe termen lung, cum ar fi neuropatia periferică cronică sau sindromul de oboseală cronică. Aceste complicații pot afecta calitatea vieții pe termen lung și pot necesita gestionare medicală continuă.
• Dificultăți în vorbire și înghițire: Slăbiciunea musculară asociată cu SGB poate afecta și mușchii implicați în vorbire și înghițire, ceea ce poate duce la dificultăți în articularea cuvintelor sau în înghițirea alimentelor și lichidelor. Aceste probleme pot necesita asistență medicală și terapie de reabilitare.
• Complicații psiho-sociale: SGB poate avea un impact semnificativ asupra calității vieții și stării emoționale a pacienților, precum și asupra familiilor lor. Adaptarea la deficiențele fizice sau neurologice pe termen lung poate fi dificilă și poate necesita sprijin psiho-social și consiliere.
• Recidivă: În rare cazuri, SGB poate recidiva, adică simptomele pot reveni după o perioadă de remisie. Această recurență poate fi imprevizibilă și poate necesita gestionare medicală suplimentară.

Poliradiculonevrita și Sindromul Guillain-Barre

• Poliradiculonevrita este caracterizată prin inflamația rădăcinilor nervoase care se extind din măduva spinării.
• Această inflamație poate afecta mai multe rădăcini nervoase și poate provoca o gamă variată de simptome, inclusiv slăbiciune musculară, amorțeală, furnicături și durere.
• Poliradiculonevrita poate fi cauzată de o varietate de factori, inclusiv infecții virale sau bacteriene, reacții autoimune și alte condiții medicale.

• SGB implică inflamația nervilor periferici, care sunt situați în afara măduvei spinării și a creierului.
• Acesta este caracterizat prin apariția bruscă a simptomelor, care pot include slăbiciune musculară, amorțeală, furnicături și dificultăți de respirație.
• SGB poate fi, de asemenea, declanșat de infecții virale sau bacteriene, precum și de alte factori care implică reacții autoimune.

13-05-2024