Stres sau burnout?

Stresul

Burnout-ul

Burnout definiție

Cauze - Sindromul burnout (sau sindromul Herbert)

• Suprasolicitarea de muncă: A avea un volum constant sau excesiv de muncă poate duce la epuizare fizică și mentală.
• Lipsa controlului: Sentimentul că nu ai control asupra muncii sau deciziilor poate contribui la stres și frustrare.
• Atmosfera de lucru: Un mediu de lucru toxic, caracterizat de conflicte, lipsa de susținere sau comunicare slabă, poate contribui la epuizare.
• Lipsa de claritate: Așteptările nerealiste sau lipsa clarității în privința rolului și responsabilităților pot genera stres și presiune.
• Dezechilibru între muncă și viață personală: O concentrare excesivă pe muncă și lipsa timpului pentru relaxare și recuperare poate contribui la burnout si la epuizarea psihică.
• Lipsa recunoașterii: Sentimentul că munca ta nu este recunoscută sau apreciată poate afecta motivația și satisfacția profesională.
• Lipsa suportului social: Absența sprijinului din partea colegilor sau a managerilor poate face dificilă gestionarea stresului și a presiunii.

Simptome burnout 

• Epuizarea: te simți epuizat din punct de vedere fizic și emoțional, lipsit de energie, ești obosit tot timpul.
• Performanța redusă în activitățile desfășurate: ai dificultăți de concentrare, motivație scăzută, productivitate redusă.
• Detașarea: ai un sentiment de detașare față de muncă și colegi și un sentiment de negativ față de muncă.
• Absenteismul ridicat: îți iei mai multe zile libere de la muncă decât de obicei, găsești scuze pentru a evita munca.
• Stresul emoțional: te simți anxios, iritat sau trist și experimentezi schimbări de dispoziție.
• Lipsa satisfacției: simți că munca ta nu te mai împlinește, nu îți mai face plăcere.
• Neglijarea nevoilor personale: neglijezi exercițiile fizice, hobby-urile și socializarea și te concentrezi exclusiv pe muncă.
• Insomnia: ai dificultăți de a adormi, te trezești pe timpul nopții sau dimineața te trezești neodihnit.
• Simptome fizice: dureri de cap, dureri musculare și probleme de stomac.

• Probleme gastrointestinale: Unii oameni pot dezvolta probleme gastrointestinale, cum ar fi dureri de stomac, indigestie sau iritații ale sistemului digestiv.
• Reacții alergice sau autoimune: Există cercetări care sugerează că burnout-ul poate afecta sistemul imunitar, crescând susceptibilitatea la alergii sau tulburări autoimune.
• Dureri cronice neexplicate: Burnout-ul poate fi asociat cu senzații de durere generalizată sau disconfort, care nu pot fi explicate prin alte condiții medicale.
• Dificultăți de concentrare și memorie: Oamenii pot avea probleme în menținerea atenției, concentrării și memoriei pe termen scurt.

Diagnostic burnout - epuizare profesională

1. Evaluarile clinice: Medicul sau psihologul va discuta cu tine despre simptomele și istoricul tău medical și profesional.
2. Anamneza personală și profesională: Vor fi abordate aspecte precum nivelul de stres la locul de muncă, echilibrul între viața profesională și cea personală, și modul în care te simți în general.
3. Instrumente de evaluare: Pot fi utilizate chestionare sau instrumente de evaluare pentru a măsura nivelul de stres, epuizare și impactul acestora asupra vieții tale.

Tratament burnout

1. Consiliere sau terapie: Un consilier sau terapeut poate ajuta persoana să exploreze și să înțeleagă sursele stresului, să dezvolte strategii pentru gestionarea stresului și să îmbunătățească abilitățile de adaptare la situații dificile.
2. Modificări la locul de muncă: Acestea pot include discuții cu angajatorul pentru a identifica și a aborda factorii de stres la locul de muncă, precum și pentru a negocia sarcini mai realiste și un echilibru mai bun între muncă și viața personală.
3. Auto-îngrijire: Adoptarea obiceiurilor sănătoase de viață, cum ar fi alimentația echilibrată, exercițiile fizice regulate și suficient somn, poate contribui la refacerea energiei și a rezilienței.
4. Restabilirea echilibrului între viața profesională și personală: Este important să se stabilească limite clare între muncă și timpul liber, să se prioritizeze activitățile de relaxare și să se acorde atenție nevoilor personale.
5. Gestionarea stresului: Învățarea tehnici de gestionare a stresului, cum ar fi tehnici de respirație, meditație sau yoga, poate ajuta la reducerea nivelului de stres și la îmbunătățirea rezilienței.
6. Suport social: Implicarea în relații pozitive și sprijinirea din partea familiei, prietenilor sau colegilor poate oferi un suport emoțional esențial în gestionarea burnout-ului.

Medicamente pentru burnout - Nu există medicamente specifice aprobate pentru tratamentul direct al burnout-ului, deoarece burnout-ul nu este încă recunoscut oficial ca o afecțiune medicală distinctă. Cu toate acestea, medicamentele pot fi prescrise în funcție de simptomele specifice sau de condițiile asociate cu burnout-ul, cum ar fi depresia sau anxietatea. Este important să consulți un profesionist medical pentru evaluare și sfaturi adecvate înainte de a începe sau a schimba orice tratament medicamentos.

Diferențe între stres și burnout

Stres

• Durată scurtă: Stresul este adesea o reacție la o situație specifică și poate fi de scurtă durată, odată ce cauza stresului dispare sau este gestionată.
• Adaptabilitate: Persoanele pot adesea face față stresului prin schimbarea modului de gândire sau prin adaptarea la circumstanțe.
• Motivație temporară: Stresul poate oferi o motivație temporară pentru a depăși o provocare specifică.
• Efecte limitate: Efectele stresului pot fi limitate și nu neapărat duc la o scădere semnificativă a performanței sau a stării generale de bine.

Burnout

• Durată îndelungată: Burnout-ul este o stare persistentă, care persistă pe o perioadă mai lungă și nu dispare ușor odată cu schimbarea circumstanțelor.
• Sentiment de epuizare: Persoanele cu burnout experimentează adesea oboseală constantă și epuizare fizică și mentală.
• Distanțare emoțională: Burnout-ul poate duce la distanțare emoțională față de muncă și față de activitățile care, în mod normal, ar fi fost plăcute.
• Scăderea performanței: Performanța la locul de muncă poate scădea semnificativ, iar persoana afectată poate simți că nu mai poate face față eficient cerințelor profesionale.
• Sentimentul de lipsă de realizare: O persoană cu burnout poate experimenta un sentiment persistent de nerealizare și de ineficacitate în ceea ce privește munca sau alte aspecte ale vieții.

Metode prin care poți diminua efectele stresului și ale burnout-ului

• Practică tehnici de relaxare. Tehnicile de relaxare, cum ar fi respirația profundă, relaxarea progresivă a mușchilor sau vizualizarea te pot ajuta să te simți mai calm și mai centrat. Dacă practici exerciții de respirație conștientă, este important ca în timp ce respiri să îți eliberezi mintea de orice gând și să te concentrezi, în mod conștient, pe respirație. Poți încerca tehnica de respirație profundă 4-7-8. Inspiră timp de 4 secunde, menține respirația timp de 7 secunde și expiră timp de 8 secunde.
• Practică un sport. Exercițiile fizice reduc stresul și îmbunătățesc starea de spirit. Endorfinele eliberate în timpul sportului au un rol important în reglarea dispoziției generale și în relaxarea mentală. Puteți încerca jogging-ul, înotul, tenisul, aerobicul, dansul sau orice altă formă de activitate fizică care vă place.
• Dormi suficient. Pentru reducerea stresului și îmbunătățirea sănătății generale sunt esențiale 8h-9h de somn. Asigură-te că acorzi prioritate somnului și creează o rutină la culcare care să te ajute să te relaxezi.
• Petrece mai mult timp cu persoanele apropiate. Fă-ți timp să te conectezi cu prietenii și cu cei dragi sau alătură-te unui grup de sprijin dacă te simți copleșit.
• Gestionează-ți mai bine timpul: gestionarea defectuoasă a timpului poate contribui la stres și epuizare. Fă zilnic o listă cu priorități sau încearcă să utilizezi o aplicație de planificare care să te ajute să prioritizezi activitățile și să gestionezi timpul mai eficient.
• Stabilește limite sănătoase. Este important să stabilești limite pentru a preveni epuizarea. Învață să spui nu solicitărilor care îți depășesc capacitățile sau care îți creează un disconfort major. Limitele deficitare în plan personal și profesional conduc la resentimente, furie, epuizare, relații disfuncționale. Limitele sănătoase oferă un sentiment de control asupra spațiului fizic, asupra timpului, dar și asupra propriilor emoții.
• Înlocuiește dialogul interior negativ cu unul pozitiv. Oamenii au tendința de a se angaja în discuții cu propriul sine atunci când se confruntă cu situații tensionate sau diverse obstacole. Dialogul pozitiv contribuie la scăderea nivelului de stres prin întărirea abilităților de adaptare. Dialogul negativ contribuie la creșterea nivelului de stres prin diminuarea stimei de sine. Prin urmare, poți modifica discursul interior de la „Sunt lipsit de valoare, nu sunt capabil să mă descurc în situația aceasta.” la „Este o situație nouă pentru mine, învăț și mă adaptez treptat.”
• Solicită ajutorul unui profesionist. Dacă te simți copleșit sau experimentezi simptome de epuizare, nu ezita să cauți ajutor profesional. Un psihoterapeut îți poate oferi sprijin și îndrumări pentru gestionarea stresului și îmbunătățirea sănătății mintale.

Concediu medical pentru burnout

1. Consultația medicală: Primul pas este să consulți un medic specialist, cum ar fi un psihiatru sau un psiholog, pentru a obține un diagnostic și o evaluare adecvată a stării tale de sănătate mentală.
2. Eliberarea certificatului medical: Medicul poate emite un certificat medical care să ateste necesitatea concediului medical din cauza burnout-ului. Certificatul trebuie să cuprindă detalii despre diagnostic și durata concediului recomandată.
3. Comunicarea cu angajatorul: Este important să comunici deschis cu angajatorul tău despre situația ta și să furnizezi certificatul medical pentru a justifica necesitatea concediului medical.
4. Depunerea cererii de concediu medical: În funcție de politica companiei și legislație, în aproape toate cazurile este necesar să depui o cerere oficială pentru concediul medical.
5. Documente suplimentare: În unele cazuri, angajatorul sau casa de asigurări pot solicita documente suplimentare, precum rapoarte medicale sau alte informații care să susțină necesitatea concediului medical.
6. Respectarea procedurilor legale: Asigură-te că respecți toate procedurile legale și interne stabilite de legislația muncii și de politica companiei pentru a evita eventualele probleme ulterioare.

15-11-2023

Publicat de: Raluca Manea , Clinica de Diagnostic Gral