Totul despre acalazie
Doresc sa aflu mai multe detalii
Camp Obligatoriu
Camp Obligatoriu
Camp Obligatoriu
Eroare procesare - ReCaptcha nu a fost validat
This site is protected by reCAPTCHA and the Google
Privacy Policy and
Terms of Service apply.
Acalazia este o afecțiune neobișnuită care afectează mușchii esofagului. De obicei provoacă dificultăți în înghițirea alimentelor și a lichidelor. Există diferite tratamente disponibile care pot îmbunătăți simptomele.
Ce este acalazia?
Acalazia (sau acalazia cardiei) afectează atât mușchii, cât și nervii esofagului.Mușchii nu se contractă corespunzător, astfel încât contracția ritmică a mușchilor, care permite trecerea alimentelor în jos în esofag, nu are loc corect.
În plus, sfincterul nu se relaxează corespunzător, astfel încât alimentele nu pot trece cu ușurință în stomac. Acest lucru face dificilă înghițirea corectă a alimentelor.
Partea principală a esofagului devine apoi mărită și lărgită (dilatată) cu timpul.
În plus, sfincterul nu se relaxează corespunzător, astfel încât alimentele nu pot trece cu ușurință în stomac. Acest lucru face dificilă înghițirea corectă a alimentelor.
Partea principală a esofagului devine apoi mărită și lărgită (dilatată) cu timpul.
Cauzele acalaziei
Cauzele exacte ale acalaziei nu sunt pe deplin înțelese, dar se crede că boala rezultă dintr-o combinație de factori genetici, infecțioși, imunologici și de mediu. Iată câțiva factori care pot contribui la dezvoltarea acalaziei:
- Disfuncția nervilor esofagieni: Acalazia poate fi rezultatul unei disfuncții a nervilor esofagieni, care controlează mișcările musculare necesare pentru a transporta alimentele și lichidele din gât în stomac. Această disfuncție poate fi cauzată de deteriorarea nervilor esofagieni sau de o comunicare anormală între nervii esofagieni și mușchii esofagului.
- Factori genetici: Există o anumită predispoziție genetică pentru acalazie, iar unele cazuri ale acestei afecțiuni pot fi asociate cu anumite anomalii genetice.
- Infecții virale: S-a observat că anumite infecții virale, cum ar fi infecțiile cu virusul herpes simplex, pot juca un rol în declanșarea acalaziei, deși această legătură nu este încă pe deplin înțeleasă.
- Tulburări imune: Unele cercetări sugerează că acalazia poate fi o tulburare autoimună, în care sistemul imunitar al organismului atacă greșit celulele esofagiene, provocând inflamație și disfuncție musculară.
- Factori de mediu: Anumiți factori de mediu, cum ar fi expunerea la substanțe toxice sau poluarea mediului, ar putea fi implicați în dezvoltarea acalaziei, deși această asociere nu este pe deplin înțeleasă.
Cât de frecventă este acalazia cardiei?
Acalazia este o afecțiune foarte neobișnuită. Mai puțin de 1 din 100.000 de oameni sunt diagnosticați cu aceasta în fiecare an. Afectează în principal adulții cu vârsta cuprinsă între 20-40 de ani.
În cele mai multe cazuri, nu poate fi găsită nicio cauză subiacentă și motivul pentru care nervii și mușchii din esofag nu funcționează atât de bine nu este clar.
Afecțiunea poate fi ereditară sau poate fi rezultatul unei afecțiuni autoimune.
În cele mai multe cazuri, nu poate fi găsită nicio cauză subiacentă și motivul pentru care nervii și mușchii din esofag nu funcționează atât de bine nu este clar.
Afecțiunea poate fi ereditară sau poate fi rezultatul unei afecțiuni autoimune.
Care sunt simptomele acalaziei?
Simptomele acalaziei pot varia de la persoană la persoană și pot evolua în timp. Principalele simptome ale acestei afecțiuni includ:
- Dificultate la înghițire (disfagie): Este cel mai comun simptom al acalaziei. Pacienții pot avea dificultăți în înghițirea alimentelor solide și lichide, care pot deveni tot mai severe pe măsură ce boala progresează.
- Durere în piept: Durerea sau disconfortul în zona pieptului poate apărea în timpul sau după mese, deoarece alimentele și lichidele nu se deplasează corect prin esofag.
- Regurgitare: Pacienții pot prezenta regurgitare a alimentelor și lichidelor care nu au ajuns în stomac și se întorc în esofag sau chiar în gură, în special după mese.
- Senzație de presiune toracică: Unele persoane pot experimenta o senzație de presiune sau plenitudine în piept, care poate fi asociată cu dificultăți de înghițire.
- Pierdere în greutate: Dificultățile persistente în alimentație din cauza acalaziei pot duce la pierderea în greutate, mai ales dacă simptomele sunt severe.
- Tuse nocturnă: Regurgitarea de alimente în esofag poate provoca iritații și tuse, în special în timpul nopții.
- Dureri de stomac sau reflux acid: Unele persoane cu acalazie pot prezenta și simptome de reflux gastroesofagian, cum ar fi arsuri la stomac sau reflux de acid gastric în esofag.
Cum este diagnosticată acalazia?
Majoritatea oamenilor vor avea acalazie o perioadă lungă de timp, chiar și ani de zile, înainte de a se pune diagnosticul. Pot fi recomandate diferite teste dacă medicul dumneavoastră consideră că ați putea avea acalazie. Acestea includ de obicei unul sau mai multe dintre următoarele:
Radiografia cu bariu
Acesta este un test specializat cu raze X. În acest test, sunt luate radiografii ale esofagului după ce de înghite un lichid numit bariu, care apare ca alb pe radiografie.
Acest test va arăta dacă esofagul s-a lărgit (dilatat). De asemenea, va arăta dacă bariul rămâne în esofag mai mult decât în mod normal.
Manometria esofagiană
În acest test, presiunea care este generată în esofag atunci când înghiți este monitorizată. În timpul acestui test, un tub subțire este plasat prin nas, în partea din spate a gâtului și în esofag. Acest test poate detecta adesea modificări mai devreme decât poate radiografia cu bariu. Este obligatorie pentru diagnosticul acalaziei.
Gastroscopie – numită uneori endoscopie
Un gastroscop (endoscop) este un telescop subțire, flexibil. Se trece prin gură, în esofag și în jos spre stomac și prima secțiune a intestinului (duodenul).
Endoscopul conține canale din fibră optică care permit luminii să strălucească, astfel încât medicul să poată vedea în interiorul esofagului, stomacului și duodenului.
Radiografia cu bariu
Acesta este un test specializat cu raze X. În acest test, sunt luate radiografii ale esofagului după ce de înghite un lichid numit bariu, care apare ca alb pe radiografie.
Acest test va arăta dacă esofagul s-a lărgit (dilatat). De asemenea, va arăta dacă bariul rămâne în esofag mai mult decât în mod normal.
Manometria esofagiană
În acest test, presiunea care este generată în esofag atunci când înghiți este monitorizată. În timpul acestui test, un tub subțire este plasat prin nas, în partea din spate a gâtului și în esofag. Acest test poate detecta adesea modificări mai devreme decât poate radiografia cu bariu. Este obligatorie pentru diagnosticul acalaziei.
Gastroscopie – numită uneori endoscopie
Un gastroscop (endoscop) este un telescop subțire, flexibil. Se trece prin gură, în esofag și în jos spre stomac și prima secțiune a intestinului (duodenul).
Endoscopul conține canale din fibră optică care permit luminii să strălucească, astfel încât medicul să poată vedea în interiorul esofagului, stomacului și duodenului.
Tratament acalazie
Care sunt opțiunile de tratament pentru acalazie?
Există diferite tratamente disponibile. Acestea includ:
Medicamentele
Diverse medicamente pot ajuta la relaxarea sfincterului de la capătul inferior al esofagului (esofag). Exemplele includ blocanții canalelor de calciu și nitrații.
Acestea funcționează cel mai bine atunci când acalazia este diagnosticată pentru prima dată. Cu toate acestea, de obicei funcționează doar pe termen scurt și sunt cel mai adesea prescrise persoanelor care nu pot avea alte forme de tratament.
Toxina botulinică
Aceasta este o altă metodă de tratare a acalaziei. Toxina botulinica actioneaza ca un relaxant muscular si este injectată în sfincter pentru a slabi muschiul.
Funcționează doar câteva luni, așa că sunt adesea necesare injecții suplimentare. Poate fi mai potrivită pentru persoanele care nu pot fi operate.
Dilatarea endoscopică
Acest lucru se face prin utilizarea unui balon care este umflat pentru a întinde sfincterul. Acest lucru se face cu utilizarea unui gastroscop, pentru a se asigura că balonul este în poziția corectă.
Miotomie endoscopică perorală (POEM)
În această procedură, chirurgul folosește un endoscop introdus prin gură și pe gât pentru a crea o incizie în mucoasa interioară a esofagului. Apoi, la fel ca în cazul miotomiei Heller, chirurgul secţionează mușchiul de la capătul inferior al sfincterului esofagian.
Intervenția chirurgicală
În unele cazuri, fibrele musculare din sfincter sunt divizate (tăiate) în timpul unei operații. Acest lucru se face adesea prin intervenția chirurgicală minim invazivă laparoscopică. Acest lucru are de obicei foarte mult succes în ameliorarea simptomului dificultății la înghițire.
Miotomia laparoscopică Heller cu fundoplicatură are o rată de satisfacție a pacienților de peste 95%. Spitalizarea este de 24 ore, iar recuperarea este extrem de rapidă.
Medicamentele
Diverse medicamente pot ajuta la relaxarea sfincterului de la capătul inferior al esofagului (esofag). Exemplele includ blocanții canalelor de calciu și nitrații.
Acestea funcționează cel mai bine atunci când acalazia este diagnosticată pentru prima dată. Cu toate acestea, de obicei funcționează doar pe termen scurt și sunt cel mai adesea prescrise persoanelor care nu pot avea alte forme de tratament.
Toxina botulinică
Aceasta este o altă metodă de tratare a acalaziei. Toxina botulinica actioneaza ca un relaxant muscular si este injectată în sfincter pentru a slabi muschiul.
Funcționează doar câteva luni, așa că sunt adesea necesare injecții suplimentare. Poate fi mai potrivită pentru persoanele care nu pot fi operate.
Dilatarea endoscopică
Acest lucru se face prin utilizarea unui balon care este umflat pentru a întinde sfincterul. Acest lucru se face cu utilizarea unui gastroscop, pentru a se asigura că balonul este în poziția corectă.
Miotomie endoscopică perorală (POEM)
În această procedură, chirurgul folosește un endoscop introdus prin gură și pe gât pentru a crea o incizie în mucoasa interioară a esofagului. Apoi, la fel ca în cazul miotomiei Heller, chirurgul secţionează mușchiul de la capătul inferior al sfincterului esofagian.
Intervenția chirurgicală
În unele cazuri, fibrele musculare din sfincter sunt divizate (tăiate) în timpul unei operații. Acest lucru se face adesea prin intervenția chirurgicală minim invazivă laparoscopică. Acest lucru are de obicei foarte mult succes în ameliorarea simptomului dificultății la înghițire.
Miotomia laparoscopică Heller cu fundoplicatură are o rată de satisfacție a pacienților de peste 95%. Spitalizarea este de 24 ore, iar recuperarea este extrem de rapidă.
Complicațiile acalaziei
Principala complicație a acalaziei este pierderea în greutate.
O altă posibilă complicație este ca unele alimente să intre în plămâni. Acest lucru poate duce apoi la o infecție la plămâni. Acest tip de infecție este cunoscut sub numele de pneumonie de aspirație. De obicei, este tratată cu medicamente antibiotice, dar poate fi mai dificil de tratat decât alte tipuri de pneumonie.
Există, de asemenea, un risc crescut de a dezvolta o anumită inflamație a mucoasei esofagului (esofag), din cauza alimentelor și lichidelor care se adună în esofag și provoacă iritații. Aceasta se numește esofagita.
Există un risc ușor crescut de a dezvolta cancer de esofag dacă acesta conține o cantitate mare de hrană care nu trece în stomac în mod normal. Medicul dumneavoastră va putea discuta acest lucru cu dumneavoastră în detaliu.
La GRAL Medical, în cadrul Centrului de Chirurgie, Dr. Gabriel Matei, medic primar chirurgie generală, efectuează intervenții chirurgicale pentru tratarea acalaziei. Cu o experiență vastă în domeniul chirurgiei esofagiene și o abordare personalizată pentru fiecare pacient, Dr. Matei și echipa sa oferă servicii de înaltă calitate și îngrijire dedicată.
De asemenea, Dr. Matei a acordat o atenție deosebită acestei patologii și colaborează cu cei mai buni medici gastroenterologi pentru a putea diagnostica și trata cât mai repede pacienții cu acalazie esofagiană. (Marea majoritate a pacienților stau internați o zi.)
Pentru detalii suplimentare sau programări, vă rugăm să ne contactați la numărul de telefon 021.323.00.00. Echipa noastră este disponibilă să răspundă la întrebările dumneavoastră și să vă ofere informațiile de care aveți nevoie pentru a lua cea mai bună decizie în privința sănătății dumneavoastră.
O altă posibilă complicație este ca unele alimente să intre în plămâni. Acest lucru poate duce apoi la o infecție la plămâni. Acest tip de infecție este cunoscut sub numele de pneumonie de aspirație. De obicei, este tratată cu medicamente antibiotice, dar poate fi mai dificil de tratat decât alte tipuri de pneumonie.
Există, de asemenea, un risc crescut de a dezvolta o anumită inflamație a mucoasei esofagului (esofag), din cauza alimentelor și lichidelor care se adună în esofag și provoacă iritații. Aceasta se numește esofagita.
Există un risc ușor crescut de a dezvolta cancer de esofag dacă acesta conține o cantitate mare de hrană care nu trece în stomac în mod normal. Medicul dumneavoastră va putea discuta acest lucru cu dumneavoastră în detaliu.
La GRAL Medical, în cadrul Centrului de Chirurgie, Dr. Gabriel Matei, medic primar chirurgie generală, efectuează intervenții chirurgicale pentru tratarea acalaziei. Cu o experiență vastă în domeniul chirurgiei esofagiene și o abordare personalizată pentru fiecare pacient, Dr. Matei și echipa sa oferă servicii de înaltă calitate și îngrijire dedicată.
De asemenea, Dr. Matei a acordat o atenție deosebită acestei patologii și colaborează cu cei mai buni medici gastroenterologi pentru a putea diagnostica și trata cât mai repede pacienții cu acalazie esofagiană. (Marea majoritate a pacienților stau internați o zi.)
Pentru detalii suplimentare sau programări, vă rugăm să ne contactați la numărul de telefon 021.323.00.00. Echipa noastră este disponibilă să răspundă la întrebările dumneavoastră și să vă ofere informațiile de care aveți nevoie pentru a lua cea mai bună decizie în privința sănătății dumneavoastră.