Vertijul paroxistic pozitional benign

Senzatia de ameteala se intalneste la toate categoriile de varsta si in functie de varsta pacientului poate avea insemnatate diferita:
Pacientii intre :

• 0 -5 ani - sindroame genetice si migrena pediatrica
• 8-30 ani- traume sportive sau accidente cerebrale legate de joaca
• 12-50 ani- dereglari hormonale   - afecteaza 1 din 4 femei si 1 din 6 barbati;
• 50-60 ani - VPPB - cauza nr 1 de ameteala 
• 60+ - pana la 70 ani 50% din populatie a suferit de un episod de vertij

De asemenea, vertijul si ameteala reprezinta cauza numarul 1 de deces accidental si tot cauza numarul 1 de depresie si calitate scazuta a vietii.

Statistica ne mai spune si ca 2 miliarde de oameni  vor avea peste 65 ani in 2050, asta insemnand 1 din 5 persoane, iar in tarile dezvoltate numarul este chiar mai mare (37 % din populatia Europei si 25 % din populatia SUA va avea peste 65 ani).

Astfel, este necesar un sistem medical care sa sustina calitatea vietii acestor oameni, teama cea mai mare a persoanelor varstnice fiind pierderea independentei. Ameteala este primul simptomul de care se plang persoanele peste 70 ani, 85% din cazurile de vertij sunt legate de urechea interna, iar 50% din cei peste 70 au un episod de VPPB.

Vertijul paroxistic pozitional benign (VPPB) este o afectiune ce determina in principal vertij si ameteala putand asocia si alte simptome. Oamenii descriu vertijul ca o senzatie in care simt ca ei se invart sau ca mediul inconjurator se invarte in jurul lor.

Simptomele VPPB sunt aproape intotdeauna precipitate de o schimbare a pozitiei capului. Ridicarea din pat sau intoarcerea de pe o parte pe alta sunt miscari problematice. Unii oameni se simt ametiti si nesiguri cand isi ridica capul sa priveasca in sus. O aparitie intermitenta a acestor simptome este frecventa.

Care sunt cauzele vertijului?

Exista 3 mari categorii de vertij:

• Vertijul periferic – produs de tulburari la nivelul sistemului nervos periferic (parte a sistemului nervos in afara creierului si a maduvei spinarii)
• Vertijul central - produs de tulburari la nivelul sistemului nervos central (parte a sistemului nervos ce include creierul si maduva spinarii)
• Vertijul de alte cauze - produs de tulburari ce includ alte sisteme al organismului, medicamente, cauze psiholgice, etc.

Aproximativ 20% din toate cazurile de ameteala se datoreaza VPPB. Aproximativ jumatate din toate cazurile sunt idiopatice, adica nu au o cauza identificata. VPPB este, de asemenea, asociat cu migrena.        

Afectiunile sistemului nervos periferic produc majoritatea cazurilor de vertij. Cele mai frecvente tipuri de vertij sunt:

• vertijul paroxistic pozitional benign (VPPB)
• nevrita acuta vestibulara (NAV)
• boala Meniere

Cel mai important lucru in stabilirea cauzei vertijului este un istoric corespunzator al bolii. 
Aspecte importante de mentionat sunt:

• Calitatea simptomelor (o descriere a vertijului in sine)
• Aparitia si durata vertijului
• Severitatea vertijului in timp
• Ce amelioreaza sau agraveaza vertijul (stimulii)
• Simptomele asociate
• Alte afectiuni medicale cronice sau probleme psihologice
• Daca exista factori de risc pentru boli vasculare
• Medicatia folosita
• Aparitia si durata simptomelor

In general, cu cat simptomele dureaza mai mult, cu atat mai probabil vertijul este de cauza centrala. Vertijul periferic are in general un debut mai brusc decat cel de cauza centrala.
Schimbarile de pozitie ce produc vertij cum ar fi intorsul in pat, aplecarea din mijloc sau aplecarea capului spre spate sugereaza VPPB.
Stresul sau alti stimuli pot produce migrena si astfel declansa vertijul indus de migrena.
Stresul, atacurile anxioase sau de panica pot produce hiperventilatie, ce pot provoca vertij.
Vertijul asociat cu schimbarile de presiune in urechi, traumatisme craniene, efort excesiv si/sau zgomote puternice poate fi produs de o fistula perilimfatica.

Cum este diagnosticat vertijul paroxistic pozitional benign (VPPB)?
Testele de diagnostic al VPPB includ teste ce exploreaza nistagmusul caracteristic (miscari sacadate ale globilor oculari), cum ar fi testul Dix-Hallpike si electronistagmografia (ENG).   

Diagnosticarea prin manevra Dix-hallpike si tratarea vertijul paroxistic pozitional benign (VPPB) prin manevra Epley.

Miscarile de repozitionare, incluzand manevra Epley si manevra de eliberare Semont sunt foarte eficiente in tratamentul VPPB si pot fi efectuate in cabinetul unui medic specialist in aproximativ 15- 30 de  minute. Scopul acestor manevre este de scoate otoconiile - reziduurile de la nivelul urechii interne - detasate dintr-unul din canalele semicirculare.

Tratamentul poate consta si in exercitii personalizate de terapie fizica vestibulara menite sa “reantreneze creierul”.

Pentru programari la Dr. Cristina Goanta in Clinica de Diagnostic Gral ne puteti contacta la 021 323 00 00 sau ne puteti scrie in formularul de contact.