Detectare precoce

In acest moment, screeningul cancerului pulmonar este recomandat doar pentru adultii cu risc crescut. Aceasta deoarece mai ales acestia au o sansa mai mare de a avea boala.
 

A fi la risc mai mare nu inseamna ca vei face neaparat boala. 

Dar inseamna ca ai putea avea nevoie sa incepi examinari de screening periodice, regulate. Astfel, daca vei face cancerul, medicul tau va afla aceasta inca din cele mai timpurii faze. Cand este descoperit in faze timpurii, sansele de a trata cancerul cu succes sunt cele mai mari!

Ar trebui sa faci screening pentru cancerul pulmonar daca:

• Esti fumator (ocazional sau curent) la acest moment sau esti un fost fumator care a intrerupt fumatul in ultimii 15 ani.
• Ai un istoric de mare fumator (de exemplu un pachet pe zi timp de 30 de ani sau 2 pachete pe zi timp de 15 ani).

Daca te incadrezi in acest grup, prezinta-te la GRAL Medical pentru programul de screening si detectare precoce  a cancerului pulmonar.
Nu esti inca sigur daca iti este necesar screeningul pentru cancerul pulmonar? Printeaza si discuta cu medicul tau: 

ALGORITMUL DE SCREENING PENTRU CANCERUL PULMONAR 

Alaturi cu examinarile regulate, practica CONSTIENTIZAREA. Aceasta inseamna sa fii atent si familiar cu corpul tau! In acest fel vei observa schimbarile, cum ar putea fi o tuse care nu mai trece sau o durere in piept. Apoi anunta-ti medicul fara intarziere!

Aceste recomandari de screening sunt pentru adutii cu speranta de viata de cel putin 10 ani (55-85ani). Nu se aplica adultilor cu alte probleme de sanatate care pot face diagnosticul sau tratamentul cancerului pulmonar mult mai dificile.
 

Care sunt factorii de risc pentru cancerul pulmonar?

Un factor de risc este orice aspect care creste sansele unei persoane de a dezvolta o anumita boala.
Principalii factori de risc pentru cancerul pulmonar sunt:

• Antecedentele de fumator sau actual  fumator 
• Expunere ca fumator pasiv
• Expunere la azbest, arsenic, crom, sau alte substante chimice
• Expunere la radiatii, inclusiv radioterapia sanilor sau a pieptului si expunerea la radon
• Viata intr-o zona cu aer poluat
• Istoricul familial de cancer pulmonar
• Anumite boli pulmonare asociate cu inflamatia - fibroza pulmonara, boala pulmonara cronica obstructiva (BPOC), deficitul de alpha -1 antitripsina, tuberculoza
• Infectia cu virusul  imunodeficientei umane (HIV)
   

Ce este cancerul de plamani?

Cancerul de plamani se formeaza in tesutul plamanilor, cel mai adesea in celulele care captusesc caile respiratorii. Apare cand aceste celule incep sa creasca si sa se multiplice necontrolat, in mod obisnuit ca rezultat al expunerii la anumite toxine cum sunt tutunul, radiatia sau azbestul. Se constata cresterea numarului  de cazuri ce apar la nefumatori, in special la femei.
Cele mai multe cancere pulmonare sunt diagnosticate dupa ce boala s-a raspandit deja. In consecinta, supravietuirea la 5 ani pentru cancerul pulmonar este de doar 19%.
 

Simptomele cancerului pulmonar

Simptomele cancerului pulmonar  variaza de la o persoana la alta. La debutul bolii, persoanele cu cancer pulmonar pot sa nu aiba nici un simptom. Frecvent, simptomele sunt confundate cu infectiile comune ale cailor respiratorii cum sunt bronsitele sau pneumonia, intarziind diagnosticul corect.
Daca ai simptome de cancer pulmonar acestea pot include:

• O tuse care nu mai trece si care chiar se inrautateste cu timpul
• Durere constanta in piept, deseori agravata de respiratia mai profunda, tuse sau ras
• Durere a bratelor sau umerilor
• Expectoratia unei spute cu sange sau de culoare ruginie
• Lipsa de aer, respiratia suieratoare sau raguseala. 

• Episoade repetate de pneumonie sau bronsita
• Transpiratia intensa a gatului si fetei.

    o Aceasta se petrece cand tumora comprima o vena mare, vene cava superioara, care conduce sangele din cap si brate catre inima.

• Pierderea apetitului si/sau scaderea ponderala.
• Oboseala sau slabiciune constante
• Ingrosarea varfurilor degetelor si unghiilor - asa numitele “degete hipocratice”. Acest simptom este comun in anumite forme de cancer – cancerul pulmonar cu celule mari, dar rar in cancerul pulmonar cu celule mici.

Daca cancerul pulmonar “ insamanteaza” (face metastaze”) in alte parti ale corpului poate duce la:

• Dureri osoase
• Slabiciune sau amorteala in brate sau picioare
• Durere de cap, ameteala sau accident vascular cerebral
• Probleme de echilibru sau un mers instabil
• Icter (colorarea in galben) a pielii si ochilor
• Ganglioni tumefiati (umflati) la gat sau umeri / axila

Atentie! Aceste simptome nu inseamna intotdeauna ca ai cancer pulmonar. Totusi, este important sa discuti simptomele cu medicul tau deoarece ele pot semnala si alte probleme de sanatate.
 

Cancerul de san este acel cancer care apare in orice zona a sanilor. Este prima cauza de deces prin cancer la femei , conform ultimului studiu Globocan.  Se estimeaza ca una din opt femei va dezvolta cancer de san invaziv in decursul vietii ei.

Examenul de screeening pentru cancerul de san ajuta la identificarea bolii in stadiul timpuriu. Cand cancerul de san este diagnosticat in faze timpurii, şansele de tratament cu succes sunt cele mai mari!

EXAMENELE REGULATE impreuna cu A FI MEREU CONSTIENTA de starea sanilor tai sunt doua conditii esentiale! Aceasta inseamna sa fii familiara cu sanii tai - astfel vei observa modificarile in cel mai scurt timp de la aparitia lor: o noua umflatura sau nodul, ori, dimpotriva o retragere a mamelonului sau a altei zone a sanilor, de exemplu. Anunţă-ti medicul fără întârziere!
 

Factorii de risc pentru cancerul de san

Factorii de risc pentru cancerul de san sunt lucruri/situatii care te pot expune unui risc mai mare de a face cancer de san. In timp ce anumiti factori de risc nu pot fi modificati, incepand cu 2014 au fost publicate studii care au aratat ca un anumit stil de viata combinat cu o strategie de monitorizare medicala iti pot reduce riscul de cancer de san. Acestia sunt factorii de risc modificabili.

1. Factorii de risc pe care nu ii poti modifica includ:

• Sa fii femeie prin nastere. Acesta este cel mai important factor de risc pentru cancerul de san. Dar, atentie! Si barbatii pot face cancer de san.
• Imbatranirea. Pe masura ce o persoana imbatraneste riscul ei de cancer de san creste; cele mai multe cancere de san sunt diagnosticate la femei incepand cu varsta de 55 de ani.
• Istoricul medical personal sau familial de cancer de san. O femeie care a avut cancer de san in trecut sau are o ruda de sange de grad apropiat care a avut cancer de san (mama, tata, sora, frate, fiica) are un risc mai mare sa faca boala. Atunci cand astfel de rude care au sau au avut boala sunt chiar mai multe, riscul creste si mai mult. Atentie – este important sa stii ca cele mai multe femei cu cancer de san nu au o ruda de sange apropiata care sa fi avut boala!
• Mostenirea anumitor modificari genetice: anumite modificari genetice (cel mai frecvent ale genelor BRCA 1 SI BRCA 2) pot duce la cancer de san ereditar.
• Densitatea crescuta a tesutului sanilor: Femeile care la mamografie au un tesut dens al sanilor au un risc mai mare de a face cancer de san. Tesutul dens al sanilor va face chiar dificila vizualizarea cancerului prin mamografie.

2. Factorii de risc care tin de stilul de viata – modificabili - pentru cancerul de san includ:

• Consumul de alcool
• A fi supraponderala sau obeza, in special dupa menopauza
• A nu fi activa fizic
• A lua terapie hormonala cu estrogeni si progesteron dupa menopauza
• Debutul precoce al menstruatiei sau instalarea tardiva a menopauzei
• Femeile care nu au nascut niciodata sau care au avut o prima nastere dupa varsta de 30 de ani
• Folosirea anumitor metode contraceptive
• A avea un istoric medical de afectiuni necanceroase ale sanului
• Radiatiile ionizante - expunerea la radiatii ionizante pentru investigatii/tratament medical asa cum sunt radiografiile sau examenul CT, in mod particular in timpul pubertatii, creste riscul de cancer, chiar si la doza mici.

PREZENTA FACTORILOR DE RISC NU INSEAMNA CA VEI FACE NEAPARAT CANCER. Dar, ar putea fi necesar sa incepi screeningul la o varsta mai tanara, sa fie necesar sa faci anumite teste suplimentare sau sa faci testele mai frecvent. 
 

SCREENINGUL SI DETECTAREA PRECOCE A CANCERULUI DE SAN

ALGORITMUL DE SCREENING PENTRU CANCERUL DE SAN te va ajuta ca, in functie de factorii de risc pe care ii cumulezi, sa afli nivelul de risc in care te incadrezi; tipareste-l si discuta-l cu medicul tau.
RECOMANDĂRILE DE SCREENING DE MAI JOS SUNT PENTRU FEMEILE CU UN RISC MEDIU
 (Femeile cu risc crescut pot avea nevoie de teste diferite sau/si de controale mai frecvente):

• Grupa de vârstă 25-39 ani: efectueaza un examen clinic al sanilor odata la 1-3 ani
• Grupa de vârstă 40 ani şi peste:  efectueza o mamografie şi un examen clinic în fiecare an:

       o   Femeile cu varsta de 40-44 de ani pot alege sa inceapa sa faca o mamografie de screening, anual.
       o    Femeilor intre 45-54 de ani li se recomanda mamografie anual
     o    Femeile de 55 de ani si peste pot trece la o mamografie la fiecare 2 ani sau pot continua cu screeningul anual. Screeningul ar trebui sa continue atat timp cat femeia are o stare de sanatate buna si o speranta de viata de cel putin 10 ani.

Toate femeile trebuie sa inteleaga la ce sa se astepte atunci cand fac o mamografie de screening pentru cancerul de san - ce poate si ce nu poate face aceasta investigatie. De asemenea, femeile trebuie sa fie familiare cu aspectul obisnuit normal al propriilor sani si sa remarce si sa anunte medicul de orice schimbari pe care le remarca, cat mai repede posibil.

Screeningul prin RMN este recomandat pentru anumite femei cu risc crescut de cancer de san. Discuta cu medicul tau pentru mai mute informatii. 
 

Ce este EXAMENUL CLINIC al sânilor?

In timpul examenului clinic al sânilor medicul va examina sânii vizual şi prin palpare - aceasta implică sa facă presiune cu mâinile pe sâni, mameloane, zonele învecinate, inclusiv sub-braţ (în axilă). De asemenea, fii pregatită să răspunzi la întrebările care îţi vor fi adresate legate de viata ta reproducatoare: data primei şi ultimei menstruaţii, naşteri, avorturi.
 

Ce este MAMOGRAFIA?

Mamografie este un examen cu raze X a sânilor tăi. Mamografia detectează tumorile care sunt prea mici pentru a fi detectate de tine sau de medicul tau. Detectarea cancerului de sân cât de precoce este posibil este foarte importantă. Cu cât este detectat şi tratat mai precoce, cu atât mai bine!
 

»    CUM SĂ TE PREGĂTEŞTI pentru Mamografie?

Daca esti o femeie inainte de menopauza, foarte probabil că vei dori să te programezi la mamografie in prima săptămână post - menstruală deorece sânii tăi vor fi mai putin tensionaţi. Următoarele sfaturi te vor ajuta sa ai o experieţă mai confortabilă în timpul mamografiei, asigurându-te, în acelaşi timp, de rezultate cât mai exacte ale investigaţiei.

• Nu folosi deodorant, cremă, pudră, unguente. Aceste substanţe pot arata la examenul cu raze X probleme al sânului care nu există.
• Foloseşte o lenjerie intima din doua piese astfel incât să trebuiască să scoţi doar partea de sus.
• Dacă ai mai făcut anterior mamografie, adu rezultatul cu tine. Este important ca radiologul să poată detecta schimbările nou apărute şi să urmărească modificările anterioare de pe mamografia ta în dinamică!

»    La ce sa te astepti in timpul mamografiei?

Mamografia ta va fi realizata de un tehnician instruit in pozitionarea si tehnica mamografiei. Mamograful foloseste un dispozitiv medical cu emisie speciala,  scazuta, de raze X, pentru a crea o imagine a tesutului sanului. Dispozitivul are platforme sau padele folosite pentru a comprima sanul. Astfel, poate detecta nodulii prea mici pentru a putea fi simtiti la palpare.
Comprimarea sanului este uneori incomfortabila. Totusi, este foarte important ca tesutul sanului sa fie etalat si aplatizat. Aceasta asigura o imagine clara a tesutului si reduce cantitatea de radiatie necesara pentru a obtine o imagine.
Fiecare san iti va fi comprimat pentru 20-30 de secunde. 
Medicul radiolog va interpreta mamografia ta si va pune la dispozitie un raport cu leziunile identificate. 
Imaginile vor fi analizate cu atentie pentru a vedea daca sunt motive de ingrijorare sau sunt necesare investigatii suplimentare.
Este relativ obisnuit ca la prima mamografie sa gasesti imagini “suspecte” deoarece nu exista termen de comparatie cu o mamografie anterioara. Cele mai multe asemenea imagini suspecte nu sunt altceva decat chisturi sau mici zone de tesut mai dens. Ocazional imaginile suspecte sunt rezultatul unor imagini neclare.
O mamografie suplimentara pentru a evalua o arie suspecta se numeste mamografie de diagnostic. Aceasta se va focaliza pe aria suspecta in mod deosebit. In unele cazuri, va fi recomandata suplimentar o ecografie de san.
 

Ar trebui sa iti examinezi singura sanii?

Studiile au aratat ca autoexaminarea este importanta, dar nu este cel mai bun mod de a identifica din vreme cancerul de san. Este mai important ca femeia sa fie atenta la aspectul si modul in care isi simte sanii si sa se prezinte la medic daca observa modificari sau anormalitati.
Cele mai multe cancere de san sunt descoperte de femeie in timpul unor activitati zilnice, ca de exemplu la baie sau cand isi atinge sanii. Stiind cum arata si cum se simt  in mod obisnuit sanii tai si fiind permanent atenta la semnele si simptomele cancerului de san, cum sunt umflaturile, aceasta te va ajuta sa detectezi boala din vreme, atunci cand este cel mai usor de tratat.
 

Simptomele cancerului de san

Simptomele cancerului de san variaza de la o persoana la alta si nu este o definitie clara la cum se resimte o umflatura sau nodul. In plus, multe cancere de san sunt identificate inainte sa apara orice simptom. Cel mai bun lucru de facut este sa fii familiara cu sanii tai in asa fel incat sa stii cum se simt si se vad in mod “normal”. Daca observi orice fel de modificare, anunta-ti medicul!
 

Recurenta cancerului de san

Daca ai avut cancer de san, ai nevoie de un plan diferit pentru a verifica recurenta cancerului. GRAL Medical impreuna cu medicul tau pot face un plan adecvat pentru tine. Acest plan de screening se aplica femeilor care au avut cancer si la care speranta de viata este de cel putin 10 ani. Nu se adreseaza femeilor care au o stare de sanatate care poate face diagnosticul si tratamentul cancerului de san prea dificil sau chiar imposibil. Medicul tau te poate ajuta sa te decizi daca continui screeningul dupa varsta de 75 de ani.
 

PREVENTIA

    Nu exista o cale sigura de a preveni cancerul de san, iar anumiti factori de risc nu pot fi schimbati ( a fi nascuta femeie, varsta, rasa, istoricul personal sau familial de boala). Dar exista anumite lucruri pe care o persoana le poate face pentru a-si reduce riscul de cancer de san:

CUM SA ITI REDUCI RISCUL DE CANCER DE SAN

Sunt multiple alegeri de stil de viata sanatos. Acestea iti pot reduce riscul de cancer de san si riscul de recurenta a cancerului de san.

• Ramai slaba si dupa menopauza! Mentine o greutate corporala sanatoasa si o cantitate redusa de grasime corporala. O dieta sanatoasa poate ajuta!

          o    O dieta saraca in grasimi reduce si riscul de obezitate si riscul de cancer de san. Este cunoscut ca estrogenii joaca un rol major in aparitia si dezvoltarea cancerului de san si ca tesutul gras contine mici cantitati de hormoni. Pana acum nu exista concluzii definitive ale efectului grasimilor si riscul de cancer de san, dar exista numeroase studii care concluzioneaza ca obezitatea joaca un rol mare in dezvoltarea cancerului de san.

• Fii activa, redu inactivitatea. Propune-ti cel putin 150 minute de activitate fizica moderata sau 75 minute de activitate fizica energica in fiecare saptamana. Fa exercitii de forta de cel putin 2 ori pe saptamana.

         o    Studiile arata ca femeile care fac 1-2 ore de mers vioi pe saptamana isi reduc riscul de cancer de san cu 18%. Danseaza, practica un sport sau joaca-te cu copilul si alergati impreuna - tot ceea ce iti face inima sa pompeze mai mult sange!

• Evita alcoolul. Daca bei, limiteaza-te la o singura bautura pe zi!
• Opreste fumatul - numeroase studii au aratat o asociere intre fumat si riscul de a dezvolta cancer de san. Fumatul pasiv este la fel de nociv.
• Alege sa alaptezi. Incearca sa alaptezi exclusiv pentru macar sase luni dupa nastere si continua si dupa ce ai introdus si alte alimente.
• Controleaza-ti hormonii in mod natural. Daca ai intrat la menopauza si urmaresti sa controlezi simptomele, incearca intai metode non-hormonale, si abia apoi treci la terapii de substitutie hormonala.

      o    Studiile au aratat o conexiune intre terapia de substituitie hormonala si cancerul de san. Aceasta conexiune sugereaza ca terapia de substitutie hormonala ( estrogeni cu sau fara progesteron ) creste riscul de cancer de san. Combinatia de estrogen si progesterone creste riscul chiar si mai mult. Riscul scade la 5 ani de la oprirea acestei terapii. Daca ai nevoie sa faci un asemenea tratament discuta cu medicul tau si cantareste riscurile versus beneficii.
        o    Contraceptivele orale continand atat estrogeni cat si progesteron provoaca, de asemenea, o usoara crestere a riscului de cancer de san doar la femeile tinere aflate sub acest tratament sau care l-au folosit recent.

• Examineaza-ti sanii in fiecare luna
• Efectueaza screeningul conform recomandarilor de mai sus

SANII DENSI - tesuturile sanilor tai pot fi numite dense daca ai mult tesut fibros sau tesut glandular si nu ai prea multa grasime in ei. A avea sani densi este destul de comun. Pentru cele mai multe femei sanii devin mai putin densi cu trecerea timpului si inaintarea in varsta; dar pentru unele femei apar doar minime modificari.

Cum stiu daca sanii mei sunt densi? Densitatea sanilor se vede doar la mamografie. Densitatea sanilor este legata de modul in care se simt sanii tai si nu este corelata cu dimensiunea sanilor tai sau fermitatea lor. Medicul radiolog care va interpreta mamografia ta va cauta zonele “anormale” si va analiza densitatea sanilor tai. Exista 4 tipuri de densitate a sanilor. Aceste tipuri sunt cuprinse intre sani in care predomina mai ales tesutul gras – cei mai putini densi - pana la cei extreme de densi care contin foarte putina grasime. Radiologul iti va spune in ce clasa de densitate se incadreaza sanii tai. 

De ce este importanta densitatea sanilor? Femeile care au tesutul sanilor mai dens au un risc mai mare de a dezvolta cancer de san comparativ cu femeile cu sanii mai putin densi. La momentul actual nu este clar de ce densitatea sanilor se coreleaza cu riscul mai mare de cancer al sanilor.

Stim de asemenea, ca sanii densi pot face dificila, uneori chiar imposibila interpretarea mamografiei pentru identificarea cancerului. Pe mamografie, tesutul dens al sanilor apare alb; la fel arata si tumorile, de aceea tesutul dens poate ascunde tumorile. Tesutul gras arata aproape negru; pe un fond negru este mai usor sa se vada tumora care arata alba. Ca urmare acuratetea mamografiei  este mai scazuta pentru femeile cu sanii densi.

Daca am sanii densi, am totusi nevoie de o mamografie? Da. Cele mai multe cancere de san pot fi vizualizate pe mamografie si la femeile care au sanii densi. De aceea este important sa faci mamografie periodic. Mamografia ajuta femeile sa isi salveze viata!

Chiar si daca ai un rezultat normal la mamografie ar trebui sa stii cum arata si cum se simt sanii tai in mod normal. Astfel, in orice moment vei putea sa remarci schimbarile si sa iti anunti medicul pentru a face o verificare a acestora.

Ar trebui sa fac alte teste daca am sanii densi? Nu exista un consens general despre care test este mai adecvat sa fie facut in completarea mamografiei pentru femeile cu sanii densi. Studiile arata ca ecografia de sani si RMN-ul ajuta pentru identificarea anumitor cancere care nu au putut fi vazute la mamografie. Dar ambele metode - RMN-ul si ecografia pot gasi modificari care se dovedesc a nu fi cancere. Aceasta poate conduce la mai multe investigatii si biopsii care nu sunt necesare. Costurile RMN-ului sunt, de asemenea, mai mari.

Discuta cu medicul tau daca este necesar sa faci teste suplimentare.

Ce ar trebui sa fac daca am sanii densi? Daca rezultatul tau la mamografie spune ca ai sani densi, discuta cu medicul tau despre semnificatia acestui rezultat pentru tine. Asigura-te ca medicul tau iti cunoaste istoricul medical personal si familial si daca ceva din antecedentele tale iti creste riscul tau de a face cancer de san.

Ecografie anuala sau mamografie? 

Mamografia este un test foarte bun pentru screening, adica ofera cele mai multe informatii pentru femeile care nu au deloc simptome sau probleme la nivelul sanilor.

Ecografia de sani, din contra, nu este eficienta ca test de screening din mai multe motive - unul dintre acestea este ca nu poate vedea sanul intr-o imagine integrala. Ecografia va fi utila mai ales pentru diagnostic, asa cum este analiza imaginilor dense suspecte identificate la mamografie. Ecografia de san va putea distinge intre imaginile benigne chistice si masele dense tumorale. Daca se identifica un chist acesta poate fi evacuat prin metoda aspiratiei cu ac fin sub ghidaj ecografic. O ecografie ajuta, de asemenea, sa fie caracterizat un nodul identificat manual la palparea sanului, chiar daca acesta nu este identificat mamografic. 

Limitarile ecografiei - sunt incluse:

• Ecografia nu poate realiza o imagine integrala a sanului, panoramica. In consecinta, este supusa erorii, in mod particular daca medicul/tehnicianul care o realizeaza este neexperimentat.
• Ecografia nu poate vizualiza imaginile din profunzimea sanilor. Ecografia este utila pentru evaluarea nodulilor sau leziunilor superficiale, dar mamografia este mai buna pentru a identifica zonele anormale din profunzimea sanilor.
• Ecografia nu vizualizeaza microcalcificarile, (care sunt acumularea de calciu din jurul tumorilor). Aceste microcalcificari pot fi vizualizate doar mamografic, fiind cea mai obisnuita imagine caracteristica cancerului de san. Cele mai multe cancere diagnosticate precoce sunt suspectate pe baza microcalcificarilor. Pentru ca ecografia sa identifice o masa tumorala, calcificarile trebuie sa fie mult mai mari, adica va identifica un cancer doar daca acesta este in stadiu mai avansat.
• In concluzie,  ecografia si mamografia nu sunt metode perfecte. Dar in cazul ecografiei, aptitudinile medicului care o realizeaza afecteaza in mod semnificativ acuratetea rezultatului. Acelasi lucru se poate intampla si in cazul mamografiei, dar, in general, intr-o proportie semnificativ mai redusa.

Cand ecografia de sani este de prima intentie pentru screening

Exista situatii cand ecografia se dovedeste mai adecvata pentru screeningul cancerului. Aceasta este situatia in care palpezi o tumora, dar mamografia este normala. Aceasta se aplica mai ales in situatia nodulilor foarte superficiali pe care mamografia ii poate uneori rata. In cazuri ca acesta, ecografia sanilor identifica mai bine cancerul decat o mamografie.

Combinatia de mamografie si ecografie de sani este considerata uneori ca o metoda mai adecvata in anumite situatii, cum este cel al femeilor cu sani densi.

Ecografie versus RMN pentru persoanele cu sani densi: studiile arata ca pentru femeile cu sani densi, o combinatie de mamografie cu RMN de sani creste sensibilitatea identificarii precoce a cancerului de san; rezultatele sunt mai concludente si au mai multa acuratete decat combinatia mamografie - ecografie de sani.

Precautii si temeri legate de iradiere: deseori persoanele investigate isi exprima ingrijorarea legata de expunerea la iradiere prin mamografie. Ceea ce nu se petrece in cazul ecografiei. Gandind ca iti vei face screeningul in fiecare an, iti este teama ca doza cumulata de radiatie ar putea deveni periculoasa pentru tine si chiar ar putea provoca cancer. Nivelul de radiatie la care te expune o mamografie este extrem de scazut. Este similar cu o radiografie dentara si mult mai redus, ca pentru o radiografie pulmonara. Desi nu se poate exclude, probabilitatea unui asemenea scenariu este extreme de redusa, in timp ce beneficiile sunt imense.
Fara indoiala este necesar sa anunti daca esti insarcinata. Desi mamografia nu este contraindicata in sarcina, cel mai bine este sa cantaresti, impreuna cu medicul tau, riscurile si beneficiile unei asemenea expuneri si sa iei o decizie in deplina cunostinta.
 

Cancerul colorectal incepe in colon sau rect. Este prima cea mai comuna cauza de cancer si este prima cauza de moarte prin cancer, la ambele sexe, conform ultimului studiu Globocan. Cele mai multe cancere colorectale incep ca un polip. Un polip este o mica excrescenta pe mucoasa ce captuseste colonul sau rectul.  Insa nu toti polipii se transforma in cancere.
 

Ce este cancerul colorectal?

Intestinul gros este parte a tubului nostru digestiv. El este format din colon care reprezinta primii 180cm ai intestinului gros, si rectul care reprezinta restul de cca 20cm ai intestinului gros si care se termina la exterior cu anusul. Cancerele de colon si rect sunt deseori grupate impreuna si poarta numele de cancer colorectal.

Cancerele colorectale apar atunci cand celule ale colonului sau rectului se inmultesc necontrolat. Majoritatea cancerelor colorectale incep ca un polip care este o mica excrescenta a tesutului cere acopera colonul pe interior. Cei mai multi polipi sunt benigni (ne-cancerosi), dar unii dintre ei pot creste necontrolat si devin cancerosi.

Cei mai multi polipi precancerosi pot sa prezinte foarte putine simptome sau pot sa nu prezinte nici un simptom; de aceea este important sa faci screening pentru cancerul colorectal in mod regulat. Screeningul pentru cancerul colorectal va permite medicului tau curant sa gaseasca si sa indeparteze polipii inainte ca acestia sa se transforme in cancer. Cand  cancerul colorectal este diagnosticat in faze timpurii, sansele de succes ale tratamentului sunt cele mai mari.

Alaturi de investigatii periodice, invata sa fii constient si familiarizat cu corpul tau. Doar in acest fel vei putea sa observi modificarile, cum sunt sangerarile sau modificarile de tranzit intestinal. Cand se intampla aceasta anunta medicul fara intarziere.
 

SIMPTOMELE DE CANCER COLORECTAL

Cancerul colorectal apare in mod obisnuit la nivelul polipilor (excrescente de tesut pe peretele intern al colonului sau rectului) in colon sau rect. Acesti polipi pot sa nu produca nici un simptom, mai ales in etapele initiale, dar pe masura ce boala progreseaza, pot apare multiple simptome. 

Simptomele cancerului colorectal pot include:

• Diareea sau constipatia care persista
• Modificari ale tranzitului intestinal obisnuit - de exemplu frecventa, forma sau cantitatea scaunului
• Disconfort sau urgenta de a avea scaun, fara a fi nevoie in realitate.
• Durere abdominala sau crampe abdominale in partea de jos a abdomenului
• Balonare sau senzatie de plin
• Modificari ale apetitului
• Sangerare rectala
• Sange in materiile fecale sau in toaleta dupa eliminarea scaunului
• Oboseala excesiva
• Scadere ponderala fara restrictie dietetica

In ultimile stadii ale cancerului de colon acesta poate metastaza (se poate raspandi) in alte parti ale corpului. Aceasta poate provoca alte simptome, in functie de locurile afectate.

ATENTIE! Toate aceste simptome nu inseamna ca ai cancer colorectal. Dar, ori de cate ori observi modificari digesive inexplicabile sau care persista pentru mai mult de doua saptamani, nu presupune ca vor disparea. Mergi la medic!
 

Factorii de risc

Orice iti poate creste sansele de a face cancer colorectal este un factor de risc. Factorii de risc pentru cancerul colorectal includ: factori de risc care nu pot fi modificati si factori de risc care pot fi modificati.

Factorii de risc care nu pot fi modificati includ:

• Varsta: cancerul colorectal este cel mai frecvent diagnosticat la varsta de 65-74 de ani. Varsta medie la diagnostic este de 67 de ani.
• Rasa - anumite rase sunt la risc mai mare de a face cancer colorectal (afro-americani si evreii Ashkenazi).
• Istoricul familial de cancer de colon, rect, sau polipi in colon sau rect.
• Bolile inflamatorii intestinale (boala Crohn sau rectocolita ulcerohemoragica) 
• Diabetul zaharat de tipul II 
• Anumite boli inflamatorii pelvine
• Antecedente personale de cancer colorectal sau de polipi intestinali
• Sindroame ereditare de cancer:  anumite mutatii genetice pot fi mostenite si iti pot creste riscul pentru anumite tipuri de cancer. Sindroamele ereditare includ cancerul colorectal non-polipozic ereditar (sindromul Lynch sau polipoza adenomatoasa familiala). Acesta situatie te poate expune la risc mai mare de a face cancer colorectal.

      o    Consultul genetic iti va fi recomandat pentru a intelege mai bine riscul de           cancer si a lua o decizie informata legata de testarea genetica.
 

Mai mult de jumatate din cancerele colorectale se coreleaza cu factori de risc care pot fi modificati. Acestia includ:

• supragreutatea si obezitatea; 
• lipsa activitatii fizice si stilul de viata sedentar 
• fumatul
• consumul de bauturi cu continut alcoolic
• dieta cu multa carne rosie si carne procesata pe o parte, si legume, fructe si cereale integrale insuficiente pe de alta parte pot creste, deasemenea, riscul. 

Screeningul si detectarea precoce

Fiecare ar trebui sa discute cu medicul lui legat de factorii lui de risc pentru cancerul colorectal si care este momentul pentru a incepe screeningul. Gaseste aici ALGORITMUL DE EVALUARE DE RISC SI SCREENING CANCER COLORECTAL
 

Pentru persoanele cu risc mediu de cancer colorectal se recomanda:

• Sa inceapa screeningul regulat la varsta de 45 de ani, atat pentru barbati cat si pentru femei
• Sa continue screeningul pentru cancer colorectal pana la varsta de 75 de ani persoanele cu o stare buna de sanatate 
• Persoanelor cu varsta intr 75 si 85 de ani sa discute cu medicul lor despre oportunitatea screeningului, tinand cont de dorinta lor, speranta de viata, starea generala de sanatate si istoricul screeningului persoanal pentru cancerul colorectal.
• Persoanelor peste 85 de ani li se recomanda sa nu mai faca screening pentru cancerul colorectal.

     Barbatii si femeile cu risc mediu de cancer colorectal ar trebui sa faca o colonoscopie de control la fiecare 10 ani incepand cu varsta de 45 de ani. 

Examinarile regulate de screening pentru cancerul de colon si pentru cancerul de rect pot identifica cancerul in etapa timpurie.
 

Ce este colonoscopia?

Colonoscopia este o investigatie de vizualizare a colonului cu ajutorul unei camere video.
In timpul colonoscopiei poti fi sedat sau nu, la alegerea ta. Medicul va insera un tub flexibil echipat cu o camera video prin rect, in interiorul intestinului gros (colonul). Medicul va examina suprafata colonului tau in timp ce retrage tubul.
Colonul tau trebuie sa fie complet curat pentru ca medicul sa poata observa orice modificari. In ziua dinaintea investigatiei te vei pregati prin evitarea hranei solide si consumand doar lichide clare. De asemenea, va trebui sa bei o solutie care va provoca elimnarea continutului intestinal, asa ca vei merge la toaleta de mai multe ori pana ce nu va mai fi continut intestinal deloc.

Unul din beneficiile colonoscopiei este acela ca medicul va putea indeparta polipii precancerosi in timpul acestei proceduri, fara a mai fi nevoie sa programezi o a-doua procedura.

Teste alternative la colonoscopie:

• Colonoscopia virtuala - daca alegi colonoscopia virtuala in locul celei obisnuite, este de dorit sa faci testarea la fiecare 5 ani, incepand cu varsta de 50 de ani. Daca vor fi identificati polipi, atunci este necesara colonoscopia obisnuita.

In timpul unei colonoscopii virtuale, medicul tau va realiza o examinare “CT-low dose” a abdomenului si pelvisului tau pentru a crea imagini tridimensionale. Aceste imagini arata polipii si alte anomalii din interiorul colonului si rectului tau.
O colonoscopie virtuala necesita aceeasi pregatire ca si colonoscopia obisnuita. Colonul tau este necesar sa fie liber de orice reziduuri pentru ca medicul tau sa obtina imagini clare. Colonoscopia virtuala poate omite polipii mici sau pe cei “dificil de vazut”.
Daca medicul va evidentia polipi sau alte leziuni suspecte, va trebui sa faci o colonoscopie obisnuita si acest test nu va fi considerat un test screening ci un test diagnostic pentru problema identificata.

• Examenul de materii fecale - Daca alegi testul de materii fecale in locul colonoscopiei, atunci testarea trebuie sa fie anuala incepand cu varsta de 50 de ani. Medicul tau iti va recomada o colonoscopie daca se identifica semne de cancer. Testul ADN din materii fecale se recomanda a fi facut la fiecare 3 ani.

Nu exista niciun fel de pregatire pentru acest tip de test. Ti se poate recomanda sa faci restrictie la anumite tipuri de alimente sau medicamente. Acest test cauta sa evidentieze semne “marker” pentru cancer in materiile tale fecale. Exista 3 tipuri principale de teste din materiile fecale: 
1. Testul  ADN din materiile fecale poate detecta modificari ADN care apar atunci cand se dezvolta cancerul. Aceasta metoda combina modificarile ADN in materiile fecale cu o metoda imunochimica (IF). Aceasta este metoda cu cea mai mare acuratete bazata pe testarea materiilor fecale.
2. Testul imunochimic din materiile fecale (IF) identifica proteine prezente in sange. Aceasta va permite medicului tau sa afle daca exista sange in materiile tale fecale, ceea ce poate fi un semn  ce cancer de colon.
3. Depistarea hemoragiilor oculte in materiile fecale cauta urme de sange  care nu pot fi observate cu ochiul liber.

Adultii cu risc crescut sau foarte crescut  vor fi cei care vor face mai frecvent cancer colorectal. Aceasta nu inseamna ca vor face boala in mod cert! Recomandarea in acest caz este sa incepi screeningul la o varsta mai timpurie, sa faci teste suplimentare sau sa faci teste mai frecvente.

Persoanele cu risc crescut pentru cancer colorectal, determinat pe baza istoricului familial sau a istoricului personal sau pe baza altor factori, pot avea indicatie de a incepe screenigul  pentru acest tip de cancer inaintea varstei de 45 de ani: 

• Colonografie CT (entero CT sau colonoscopie virtuala)* la fiecare 5 ani sau
• Sigmoidoscopie* la fiecare 5 ani. Sigmoidoscopia este similara cu colonoscopia, dar patrunde doar pana la nivelul rectului si sigmoidului - ultima parte a colonului, restul intestinului gros nefiind evaluat.

    *daca o persoana alege sa faca screeningul prin alt test decat colonoscopia, orice rezultat anormal al testului trebuie urmat de colonoscopie.
 

Recidiva cancerului colorectal

Daca ai avut cancer colorectal, ai nevoie de un plan diferit pentru a verifica/ monitoriza posibila recidiva. Aceasta include colonoscopia periodica. Este important sa discuti cu medicul tau care va concepe pentru tine un plan individualizat de screening.
 

Care test este cel mai adecvat pentru mine?

Exista anumite diferente intre testele recomandate, dar cel mai important este sa faci screeningul, indiferent ce varianta de test alegi. Discuta cu medicul tau care teste iti sunt cele mai adecvate.
 

PREVENTIA - Redu riscul tau de cancer colorectal

Nimic din ceea ce faci nu poate garanta ca nu vei face cancer colorectal, DAR, facand urmatoarele modificari in stilul tau de viata, VEI REDUCE RISCUL de a face boala:

• Efectueaza screeningul. Examenul de screening pentru cancerul colorectal poate diagnostica boala din timp, intr-un stadiu precoce, atunci cand este mai tratabila si chiar vindecabila. 
• Efectueaza un screening periodic pentru a identifica problemele care se pot transforma in cancer, asa cum sunt polipii - acestia pot fi indepartati!
• Mentine o greutate corporala sanatoasa. Grasimea corporala in exces este corelata cu un risc crescut de cancer colorectal.
• Efectueaza exercitii in mod regulat. Propune-ti minim 150 minute de exercitii moderate sau 75 de minute de exercitii energice in fiecare saptamana.
• Mananca o dieta bazata pe vegetale.  2/3 din farfuria ta sa fie cu vegetale, cereale integrale si fructe. Restul de 1/3 sa fie cu proteine animale, sarace in grasimi sau proteine de origine vegetala.
• Limiteaza consumul de carne rosie. Cu cat vei consuma mai multa carne rosie cu atat iti vei creste riscul de cancer colorectal. Propuneti sa nu mananci mai mult de 500g carne rosie gatita pe saptamana. Carnea rosie include vita, porc si miel.
• Evita carnea procesata. Aceasta include sunca, crenvustii, salamul sau pateul.
• Limiteaza consumul de alcool. Pentru preventia cancerului, cel mai bine este sa nu consumi alcool.
• Daca fumezi, opreste-te. Daca nu fumezi, nu te apuca de fumat.

Acest plan de screening se aplica adultilor cu o speranta de viata de cel putin 10 ani. Nu  este indicat adultilor cu alte probleme de sanatate care pot face  diagnosticarea sau tratamentul cancerului colorectal  foarte dificile.