Factori de risc
Ne dedicam in a oferi pacientilor nostri cea mai buna ingrijire oncologica si cresterea continua a calitatii vietii lor
Identificarea si controlul factorilor de risc oncologic
Controleaza-ti factorii de risc - afla cum fiind activ, alegand o alimentatie sanatoasa si evitand factori de risc cunoscuti iti poti reduce riscul de a face cancer
Preventia si detectarea precoce reduc mortalitatea prin cancer. Detectarea precoce identifica anomaliile inainte ca acestea sa devina clinic manifeste, permitand interventia terapeutica fie inaintea dezvoltarii cancerului fie intr-un stadiu precoce, cand tratamentul este cel mai frecvent eficace.
Strategiile de preventie se centreaza pe modificarea ambientului si factorilor de risc asociati stilului de viata, cunoscuti ca promoveaza cancerul.
SE ESTIMEAZA CA 50% DINTRE CANCERE SUNT PREVENIBILE.
In ciuda faptului ca exista informatii puternic argumentate despre factorii care scad riscul de cancer, implementarea masurilor de preventie intarzie!
In unul dintre studii au fost identificati 9 factori de risc modificabili/ influentabili care cauzeaza 35% din decesele prin cancer in intreaga lume: fumatul, folosirea alcoolului, dieta saraca in fructe si legume, excesul ponderal, inactivitatea, sexul neprotejat, aerul poluat, folosirea combustibililor solizi si injectiile contaminate. Agentia Internationala pentru Cercetarea Cancerului (IARC) a identificat peste 100 de carcinogeni (substante, radiatie sau radionuclizi care promoveaza formarea cancerului) pentru oameni.
Exista un studiu care a aratat ca participantii care au bifat patru factori pozitivi de stil de viata (niciodata fumator, indice de masa corporala <30kg/m2, activitate fizica > 3,5 ore pe saptamana, dieta sanatoasa) au un risc de cancer la o treime comparativ cu cei care nu acopera niciunul dintre acesti factori.
Un studiu bazat pe recomandarile Fundatiei Mondiale pentru Studiul Cancerului si ale Institutului American pentru Cercetarea Cancerului legat de controlul greutatii corporale, activitatea fizica, alimentatie, alaptat (pentru femei) si consumul de alcool, stabileste asocierea intre complianta la aceste recomandari si reducerea riscului pentru toate tipurile de cancer, precum si pentru anumite tipuri specifice de cancer (ex. colorectal, stomac, san, endometru, plamani, rinichi, ficat, esofag, dar nu pentru prostata, pancreas sau vezica urinara).
In plus, modelul de viata recomandat pentru preventia cancerului prin reducerea factorilor de risc este benefic si prin reducerea factorilor de risc asociati cu accidentul vascular cerebral, bolile de inima si diabetul.
A. DIETA, GREUTATEA CORPORALA SI ACTIVITATEA FIZICA
Cancerele sunt favorizate de:
• A nu avea o alimentatie sanatoasa – a avea o dieta bogata in carne rosie sau carne procesata, alimente cu mult amidon, carbohidrati rafinati si bauturi indulcite este corelata cu un risc mai mare de anumite cancere. Dietele care includ fructe si vegetale colorate, cerealele integrale, legume, peste sau pasari de curte si putina carne rosie sau carne procesata sunt corelate cu un risc mai scazut de anumite cancere.
• A fi supraponderal sau obez - creste riscul de anumite cancere, incluzand esofagul, sanii, colonul si rectul, endometrul uterin, rinichi, ficatul, pancreasul, stomacul, creierul, vezica biliara, ovarele, prostata, cancerul de tiroida, mielomul multiplu, si limfomul non-Hodgkin.
• Lipsa activitatii fizice regulate - Practicarea activitatii fizice regulate ajuta la scaderea riscului de cancer de colon, san - pentru femei, endometru, rinichi, vezica urinara, esofag si stomac
A1. DIETA
Dar, mancand o dieta bazata pe alimente vegetale asa cum sunt legumele, cerealele integrale, leguminoasele si fructele si respectand anumite recomandari de baza, vei reduce riscul de cancer si de alte cateva boli cornice:
• Mananca o dieta bazata pe vegetale: O alimentatie bazata pe vegetale va oferi corpului tau fibrele, vitaminele, mineralele si antioxidantii necesari pentru a ramane sanatos.
O alimentatie bazata pe vegetale nu presupune ca nu poti manca produse animale cum sunt carnea, pestele, branza sau ouale, ci inseamna ca cel putin doua treimi din ceea ce mananci sa fie vegetale: legume, cereale integrale, leguminoase. Fructele, nucile si semintele sunt si ele incluse. Exista proteine vegetale!- asa cum sunt tofu si leguminoasele.
ATENTIE! Nu toate alimentele bazate pe vegetale sunt sanatoase. Alimentele procesate, inalt rafinate si ambalate cum sunt, de exemplu, crackersii sau chipsurile sunt saracite in fibre si nutrienti si pot contine cantitati mari de sare, grasimi si zahar. Limiteaza consumul alimentelor rafinate cum sunt pastele, painea alba si orezul alb. Alege mai frecvent alimentele din cereale integrale asa cum sunt painea de grau integral si orezul brun.
Beneficiile consumului predominant de vegetale nu se limiteaza la reducerea risului de cancer. O dieta pe baza de vegetale este de asemenea demonstrat ca reduce riscul de boli cardiace, de accident vascular cerebral, de diabet si chiar de anumite boli mentale.
• Limiteaza consumul de carne rosie: Cercetarile arata ca a consuma prea multa carne rosie poate creste riscul de cancer colorectal. Adultii, barbati si femei, nu ar trebui sa consume mai mult de 500g de carne rosie gatita pe saptamana. Mai putin este mai bine! Carnea rosie este orice carne de mamifer. Aceasta include vita, porc, vitel. oaie si miel.
Consumul de carne rosie in cantitati modeste ofera nutrienti valosi, incuzand proteine, zinc, fier si vitamin B12. Dar, nu uita, poti gasi toti acesti nutrienti in alte alimente cum sunt pestele, pasarile, ouale, nucile, semintele si o dieta sanatoasa bazata pe vegetale.
O portie de carne rosie este de circa 85g. Este cel mai bine sa o consumam doar ocazional, ca parte a unei diete bazate pe vegetale.
• Limiteaza cosumul de carne procesata: Pentru preventia cancerului, cel mai bine este sa nu consumam carne procesata. Carnea procesata este considerata carcinogenica (favorizeaza cancerul) si exista dovezi consistente ca mancatul acesteia iti creste riscul de cancer colorectal.
Orice carne care a fost pastrata prin afumare, sarare sau conservare este carne procesata. De asemenea carnea conservata cu conservanti chimici este carne procesata. Carnea procesata include si sunca, crenvurstii, carnatii, pastrama de vita, dar si friptura de vita sau curcan.
• Limiteaza alcoolul: Consumul de bauturi alcoolice creste riscul de cancer al gurii, gatului, laringelui, esofagului, ficatului, colonului si rectului, sanului –pentru femei, si stomacului. Cu cat o persoana consuma mai mult alcool, cu atat riscul ei de cancer este mai mare!
Pentru preventia cancerului, cel mai bine este sa nu consumi alcool. A bea orice cantitate de alcool creste riscul diferitelor tipuri de cancer, incluzand cancerul de san, cancerul colorectal, cancerul de esofag, cancerul de ficat, cancerul cavitatii bucale, cancerele de faringe si laringe, si cancerul de stomac.
Desi cel mai bine este fara alcool, femeile care aleg sa consume alcool, este bine sa nu bea mai mult de o bautura pe zi, iar barbatii nu mai mult de doua bauturi pe zi.
IN CONCLUZIE, URMEAZA UN MODEL DE DIETA SANATOS - CENTRAT PE SURSE VEGETALE
Un model sanatos de dieta inseamna sa mananci:
• Alimente bogate in vitamine, minerale si alti nutrienti
• Alimente care nu au multe calorii
• Vegetale cu culori variate - verde inchis, rosu si portocaliu
• Leguminoase ca fasolea si mazarea - bogate in fibre
• Varietate de fructe cu diverse culori
• Cereale integrale (in paine, paste) si orez brun
Un model sanatos de dieta inseamna a limita sau a exclude:
• Carnea rosie ca vita, porcul sau mielul
• Carnea procesata ca sunca, carnatii, crenvustii
• Bauturile indulcite, incluzand sucurile, bauturile pentru sportivi, sucurile de fructe
• Alimentele inalt procesate si produsele din cereale rafinate
Sfaturi pentru un model sanatos de dieta
• Umple cea mai mare parte a farfuriei cu legume si fructe colorate, fasole si cereale integrale.
• Alege peste, pasari de curte sau fasole ca sursa principala de proteine in locul carnii rosii sau a carnii procesate.
• Daca alegi carnea rosie sau procesata, manaca portii mici.
Mai multe sfaturi pentru alimentatia sanatoasa
• Prepara carnea, pasarea si pestele prin coacere, fierbere si mai putin prin prajire sau frigere.
• Fa alegeri sanatoase atunci cand nu mananci acasa. Include legume, fructe si alte alimente cu putine calorii, in locul alimentelor hipercalorice cum sunt cartofii prajiti, cartofii sau chipsuri, inghetata, gogosile sau alte dulciuri. Restaurantele ofera de obicei portii mari, dar nu trebuie sa mananci totul dintr-o data. Cere o casoleta si ia cu tine ceea ce ramane pentru pranzul sau cina de a 2a zi.
• Nu supradimensiona farfuria ta-si pe tine! Daca te bucuri din cand in cand de alimente cu multe calorii, manaca portii mici.
• Fii atent/atenta la etichetele alimentelor pe care le cumperi si la lista de ingrediente a meniului de la restaurant.
• Limiteaza folosirea sosurilor cu smantana, a dressingurilor si a altor sosuri cand mananci legume si fructe.
Cel mai bine este sa nu consumi alcool.
• Daca bei alcool, nu mai mult de o bautura pentru femei pe zi sau 2 bauturi pe zi pentru barbati.
• bautura este 340ml de bere, 150ml vin, sau 40 ml bautura alcoolica distilata 80%.
• Toate tipurile de bauturi cu alcool cresc riscul de cancer si de alte probleme de sanatate. Nu conteaza daca alegi berea, vinul rosu sau alb, sau le combini.
A2. GREUTATEA CORPORALA SANATOASA
• Mentine-ti greutate corporala intr-un interval sanatos.
• Daca esti supraponderal sau obez, slabirea chiar si numai cu cateva kilograme iti poate reduce riscul pentru anumite tipuri de cancer ( si alte problem de sanatate foarte serioase).
• Cel mai bun mod de a obtine si mentine o greutate corporala sanatoasa este combinarea unei diete sanatoase cu activitate fizica din plin. Mancatul corect si miscarea multa pot imbunatati sanatatea ta, te ajuta sa te simti mai bine si te ajuta sa te aperi de cancer.
Greutatea adecvata pentru tine
Urmareste sa ajungi la o greutate sanatoasa invatand despre indicele de masa corporala (IMC). Cunoscandu-ti IMC vei sti daca greutatea ta corporala este sanatoasa pentru cineva de inaltimea ta. Iti poti gasi IMC folosind o simpla grila sau un calculator on-line sau intrebandu-ti medicul.
A3. ACTIVITATEA FIZICA
Misca-te mai mult!
Adulti:
• Realizeaza cel putin 150min de activitate fizica moderata sau 75 de minute de activitate fizica viguroasa pe saptamana. Mai multa activitate este chiar mai bine:astfel 300 sau mai multe minute de activitate fizica moderata (sau 150 sau mai multe minute de activitate fizica viguroasa) este cel mai bine. Deasemenea, poti alege sa combini activitatea fizica moderata cu activitate fizica viguroasa, stiut fiind ca un minut de activitate fizica viguroasa echivaleaza cu 2 minute de activitate fizica moderata. De exemplu, 150 de minute de activitate fizica moderata, 75 de minute de activitate fizica viguroasa, si o combinatie de 100 de minute de activitate moderata cu 25 de minute de activitate fizica viguroasa sunt echivalente.
• Iti poti diviza activitaea fizica in interval scurte, de exemplu de cate 10 minute.
• In timpul exercitiilor moderate ar trebui sa poti vorbi, dar nu sa canti.
• Exemple de activitate fizica de intensitate moderata: mersul sau plimbarea, dansul, munca usoara in gradina sau tunsul gazonului, voleiul sau ciclismul lejer.
• In timpul activitatii fizice viguroase ar trebui sa poti spune cateva cuvinte, dar nu poti intretine o conversatie. Exemple de ctivitati fizice viguroase inclu alergarea sau joggingul, ciclismul in viteza sau inotul.
• Exemple de activitate fizica viguroasa/ intensa: jogging sau alergare, ciclism–viteza, inot, arte martiale, baschet.
• Prinde puteri! Fa exercitii de forta de cel putin doua ori pe saptamana. Exercitii fizice de forta te ajuta sa iti mentii o greutate corporala sanatoasa prin crestere masei musculare, ceea ce iti activeaza metabolismul. Antrenamentul de frta, numit si antrenament de rezistenta ar trebui facut in completarea exercitiilor de antrenament moderat sau/ viguros.
Copii si adolescenti:
• Copii au nevoie de miscare. Exact ca si adultii! Incurajeaza-ti copii sa faca exercitii in fiecare zi! Isi vor face astfel obiceiuri bune care le vor influenta in mod benefic sanatatea pentru toata viata lor.
• Se recomanda cel putin o ora de activitate fizica moderata sau intensa in fiecare zi
Stai mai putin. Fii activ!
• Evita perioadele lungi de sedere asezat sau culcat, Petrece mai putin timp stand asezat sau culcat pentru a privi la televizor, a vorbi la telefon, pentru jocuri la calculator sau jocuri video, sau a te delecta cu diverse emisiuni sau filme.
• Extinderea perioadelor de sedere iti creste riscul de cancer, chiar daca faci exercitii in mod regulat. Statul prea mult iti creste riscul de obezitate, ceea ce duce la cancer si alte boli cornice. Urmareste sa te ridici si sa te misti pentru cel putin 1-2 minute la fiecare ora pe toata perioada cat esti treaz/treaza.
Distreaza-te si ramai “in forma”.
• Poti fi activ plimbandu-te, innotand, gradinarind, facand treburi prin casa, sau chiar dansand. Mergand sau calatorind cu bicicleta in loc de a sofa este o idee buna daca o poti pune in practica si aceasta va conta ca activitate fizica.
• Daca ai copii, nepoti, animale de companie, sa te joci cu ei si sa mergi la plimbare cu ei sunt moduri placute de a ramane activ.
Exercitiul fizic iti scade riscul de cancer in mai multe moduri:
• Exercitiul fizic te ajuta sa iti mentii o greutate corporala sanatoasa. A fi supraponderal sau obez iti creste riscul pentru mai multe tipuri de cancer.
• Exercitiul fizic te ajuta sa iti armonizezi nivelul hormonal. Cresterea nivelului anumitor hormone iti poate creste riscul de cancer.
• Exercitiul fizic iti accelereaza digestia, cea ce poate reduce timpul in care anumite substante potential toxice sunt in colonul tau.
B. FUMATUL, TUTUNUL SI CANCERUL / DESPRE TUTUN SI SANATATEA TA
Singurul si cel mai bun lucru pe care il poti face pentru sanatate ta si a celor dragi tie este renuntarea la fumat. La orice varsta vei face asta, riscul de boala va scade si vei trai mai mult
Nu exista niciun mod de a folosi tutunul fara riscuri. Toate tipurile de produse de tutun contin substante chimice daunatoare si toxice pentru tine. Fumul de tutun este format din mii de chimicale, si multe dintre acestea sunt cunoscute pentru producerea de boli cardiace, boli pulmonare si cancer. Inhalarea chiar si de mici cantitati de fum de tigara poate fi daunatoare. Tigarile electronice sau dispozitivele de vaping nu contin tutun, dar pot contine nicotina si elimina aerosoli ce pot contine substante chimice daunatoare. Cu cat cineva folosesste mai mult produse cu tutun, cu atat risca mai mult sa fie afectat.
Riscul de cancer
Persoanle care fumeaza tigarete, tigari si pipe au un risc mai crescut pentru anumite tipuri de cancer. Folosirea tutunului fara a fi fumat (cum sunt mestecat, spit or dip????) poate de asemenea sa produca anumite tipuri de cancer. Unele dintre cancerele provocate de folosirea tutunului includ:
• Plamani
• Gura, Laringe, Gat, Esofag
• Col Uterin
• Rinichi, Ficat, Vezica Urinara, Pancreas, Stomac, Colon,Rect
• Leucemia Acuta Mieloida
Fumatul pasiv (inhalarea fumului de la un alt fumator) creste de asemenea riscul de cancer pulonar, ca si riscul de boala pulmonara si cardiaca.
Renuntarea la fumat
Renuntarea la fumat poate fi dificila. Exista moduri diferite de a renunta, si folosirea a mai multe mijloace de obicei functioneaza mai bine. Terapia de substitutie a nicotinei (NRT), medicamentele, si consilierea toate au ajutat oamenii sa renunte la fumat si sa ramana nefumatori. O persoana care fumeaza trebuie sa vorbeasca cu medicul sau despre planul de renuntare la fumat care va functiona cel mai bine pentru ea.
Persoanele care renunta la fumat la orice varsta vor trai mai mult decat persoanele care continua sa fumeze. Cu cat o persoana renunta mai curand la fumat, cu atat vor contribui la reducerea riscului pentru anumite tipuri de cancer si protejarea altor persoane.
» STUDIILE sugereaza ca tutunul folosit inainte, in timpul si dupa tratamentul cancerului poate afecta cresterea celulara, mortea celulara si densitatae tumorii, impiedicand actiunea tratamentului si scazandu-i eficienta!. Rapoartele de chirurgie generala aratau in 2014 ca oprirea fumatului scade mortalitatea oricarui tip de cancer cu aproximativ 30%
» Programul KAIROS ofera: servicii de oprire a fumatului, inclusiv consiliere psihologica individuala, direct sau on-line, recomandari de tratament de intrerupere a fumatului TUTUROR PACIENTILOR Gral Medical, fumatori sau care au renuntat de curand (in ultimile 12 luni).
Beneficiile stoparii fumatului: Pacientii deja diagnosticati cu cancer pot avea inca un foarte mare beneficiu prin stoparea fumatului. Si nu doar pacientii vor beneficia de pe urma reducerii fumatului, ci chiar si medicii care vor observa si trata mai putine complicatii atunci cand vor implementa diferitele tratamente pentru cancer, posibil salvand astfel timp pretios pentru pacientii lor.
➢ Recuperare mai buna dupa interventia chirurgicala
o Reducerea timpului de vindecarea a plagii postoperatorii (Frick et al., 1994)
o Reducerea complicatiilor pulmonare, circulatorii si infectioase (Bluman et al., 1998; Morton et al., 1994)
o Reducerea timpului de sedere in teraie intensiva postoperator (ATI) (Moller et al., 2001)
➢ Imbunatatirea calitatii vietii
o Continuarea fumatului dupa diagnosticarea cancerului pulmonar afecteaza negativ calitatea vietii (Garces et al., 2004)
➢ Ricurile continuarii fumtului la pacientii tratati prin radioterapie
o Rata mai scazuta de raspuns, supravietuire mai redusa si exacerbarea efectelor adverse (Browmanet al., 1993)
o Dificultatea recastigarii unei calitati satisfacatoare a vocii (Karim et al., 1983)
o Risc mai mare de a dezvolta metastaze (Hiyama et al., 1992)
➢ Riscurile continuarii fumatului la pacientii tratati prin chimioterapie
o Toxicitate pulmonara prelungita (Lehne et al., 1993)
o Supresarea functiei imune (Tollerud et al., 1989)
OPRESTE FUMATUL ASTAZI!
➢ Daca un pacient opreste fumatul astazi, riscul lui/ei de:
o Accident vascular cerebral - este redus la acela al unui nefumator in 5-15 ani
o Cancer de gura, gat si esofag - se reduce cu 50% dupa 5 ani comparativ cu cei care continua sa fumeze
o Cancer de laringe - este mai redus comparativ cu cei care continua sa fumeze
o Boala cardiac ischemica- este redus cu 50% la un an de la oprirea fumatuluicomparativ cu cei care continua sa fumeze; riscul se reduce la al unui nefumator dupa 15 ani
o Boala pulmonara obstructiva - este mai redus comparativ cu cei care continua sa fumeze
o Cancer pulmonar- se reduce la 50% dupa 10 ani comparative cu cei care continua sa fumeze
o Cancere de pancreas - este redus dupa 10 ani comparativ cu cei care continua sa fumeze.
o Ulcerele se reduc
o Cancer de vezica urinara - se reduce cu 50% la cativa ani dupa stoparea fumatului
o Boala arteriala periferica - se reduce comparativ cu cei care continua sa fumeze
o Cancer de col uterin - este redus dupa cativa ani comparative cu cele care continua sa fumeze
o Copii cu greutate mica la nastere - se reduce la acela al unei femei nefumatoare la cele care renunta la fumat inainte de sarcina sau in primul trimestru de sarcina.
C. HPV
Ce este HPV?
HPV este un virus care este raspandit prin contact intim. In timp ce majoritatea cazurilor sunt transmise sexual, si persoanele care nu au activitate sexuala se pot infecta. Sunt mai mult de 150 tipuri de virus HPV. Mai mute tipuri pot genera condiloame genital. Sunt cam 12 tipuri cunoscute ca avand risc crescut- care provoaca cancerele HPV-corelate.
Circa 80% din populatie- femei si barbate- vor face on infectie HPV in decursul vietii lor. Cei mai multi oameni cu HPV nu stiu ca sunt infectati si nu dezvolta niciodata simptome. De cele mai multe ori corpul elimina virusul inainte ca acesta sa dezvolte orice fel de problem de sanatate. Dr penru unii, infectia persista si poate conduce la modificari precanceroase.
Tetele screening pot determina daca o femeie are o infectie cervicala cu HPV. Nu exista un test screening aprobat pentru detectarea infectiei HPV in alta parte a corpului la barbate sau femei. Nu exista medicamente sau tratament care sa poata elimina virusul HPV din corp. Totusi exista modalitati de tratament pentru problemele de snatate correlate cu HPV, asa cum sunt leziunile precanceroase sau condiloamele genitale.
HPV si cancerul de col uterin
Apropape toate cancerelede col uterin sunt cauzate de HPV. Deoarece niciun vaccine nu previne toate tipurile de HPV care pot duce la cncer de col uterin, femeile vaccinate cu varsta intre 21 si 29 de ani au indicatie de screening pentru cancerul de col uterin (tets Papa-Nicolau) la fiecare 3 ani.
Incepand cu varsta de 30 de ani, pana la 64 de ani, femeile trebuie sa isi faca test papa-Nicolau si test HPV la fiecare 5 ani. Testul HPV verifica colul uterin pentru prezenta virusului , ceea ce determina aparitia de celule anormale care conduc l aparitia cancerului. Daca testul este pozitiv, este posibil saai nevoie de screening mai frecvent pentru cancerul de col uterin.
HPV si cancerul de gat
Cncerul gatului este cea mai comuna forma de cancer HPV la barbate. Cacerul de gat este numit cancer oro-faringian. Se formeaza in amigdale si in jurul bazei limbii. Si femeile potface acest tip de cancer din infectia HPV.
Aproximativ 75% din cancerele orofaringiene sunt rezultatul infectiei HPV. Nu exista test screening pentru cancerul orofaringian.
Vaccinul se adminitreaza in doua doze pentru persoanel cu varsta intre 9 si 14 ani. Incepand cu varsta de 15 ani, pana la varsta de 45 de ani este necesara o imunizare cu 3 doze pentru o imunizare complet eficienta.
Vaccinul HPV previne cele mai multe cancere de col uterin, anale, vaginale si vulvare. Vaccinul HPV reduce risul celor mai multe cancere ale gatului si penisului. Vaccinul previne, de asemenea, condiloamele genital-HPV pozitive atat la femei cat si la barbati.
D. HEPATITELE SI CANCERUL
Hepatitele virale
Hepatita este o inflamatie a ficatului. Termenul face referire si la un grup de infectii virale care afecteaza ficatul. Exista hepatite de tip A, B, C, D , E .
Hepatitele A si E te pot imbolnavi pentru cateva saptamani pana la cateva luni. Cei mai mult oameni se recupereaza fara sechele. Hepatita D apare numai la persoanele care au hepatita cu virusul B.
Daca esti infectat cu virusuriIe hepatitice B sau C si organismal tau nu reuseste sa elimine virusul, aceasta poate produce infectie cronica – hepatite cronice B sau C. Aceasta poate duce la afectare a ficatului sau cancer de ficat. Hepatita C poate , de asemenea , sa duca la limfom non-Hodgkin. Hepatitele cornice B si C au simptome putine sau nu au simptome.
Hepatita B
Hepatita B este raspandita prin sangele infectat, sperma sau alte fluide corporale.Cel mai bun mod de a te proteja impotriva hepatitei B este sa te vaccinezi.Chiar si asa, unii oameni trebuie sa faca screening.
Cine trebuie sa faca vaccin antihepatita B?
Recomandarea este ca vaccinarea sa se faca in programul de vaccinare a copiilor (la nastere cu completarea seriei de vaccinare in 6-18 luni). Oricine altcineva care nu a fost vaccinat la nastere ar trebui sa se vaccineze.
Cine trebuie sa faca screening pentru Hepatita B?
Persoanele care se incadreaza in una din urmatoarele categorii trebuie sa se testeze pentru hepatita B:
o Persoanele care folosesc droguri cu administrare intravenoasa si care folosesc aceleasi ace, chiar si o singura data sau chiar cu mult timp in urma
o Lucratorii in serviciile de sanatate sau de urgenta care pot veni in contact cu sange sau alte fluide corporale umane
o Cei care fac sex neprotejat cu un partener infectat
o Cei care au contact casnic cu cineva infectat, daca folosesc in comun diverse obiecte de uz personal cum sunt periuta de dinti sau aparatul de barbierit
o Pacientii cu boala renala cronica in stadiu final
o Copii celor care au fost nascuti in tari sau regiuni in care hepatita B este foarte frecventa
o Toate femeile insarcinate trebuie testate pentru virus
E. PROTEJAREA PIELII
Razele UV fac parte din razele emise de soare; ele provoaca cancer de piele precum si imbatranirea pielii. Solariile de bronzare emit, de asemenea, radiatie UV; de aceea solariile provoaca aceleasi efecte asupra pielii ca si soarele.
Iti poti proteja pielea de efectele daunatoare ale razelor UV urmand acesti 3 pasi:
1. Evita sa mergi pe afara intre orele 10-16 cand razele soarelui sunt cele mai puternice.
2. Nu folosi solariile pentru bronzare.
3. Daca esti afara, urmareste sa fii la umbra.
• Foloseste cremele de protectie solara si balsamul de buze cu factor de protectie cu minim 30SPF. Aplica-l cu cel putin 30 de minute inainte de a iesi afara. Aplica-l din nou la fiecare 2 ore sau dupa inot sau sudoratie.
• Acopera-te. Poarta haine din tesaturi dese, de culori inchise. Poarta o palarie cu boruri largi care sa iti protejeze urechile si gatul.
• Poarta ochelari de soare cu protectie pentru radiatiile UVA si UVB.
Fii chiar mai precaut daca esti in apropierea apei, zapezii sau nisipului. Toate acestea pot reflecta si amplifica razele soarelui.
Cancerul de piele este una din cauzele cele mai frecvente de cancer. Este de asemenea si unul dintre cele mai prevenibile. Cauza primara este expunerea la razele ultraviolete provenind de la soare sau de la solariile de bronzare.
Indiferent de culoarea pielii, cancerul de piele poate sa apara. Pe de alta parte, este unul dintre cele mai usor de detectat cancere si cele mai multe tipuri de cancer de piele sunt curabile intr-o proportie inalta.
Factorii de risc pentru cancerul de piele includ:
• Obisnuinta unei expuneri intense sau frecvente la soare
• Folosirea bronzarii la solar
• Una sau mai multe basici- vezicule –produsa prin arsuri solare.
• Parul roscat sau blond, pielea fina alba, pistruii si ochii albastri sau de culoare deschisa.
• Mai mult de 50 de alunite
• Istoricul familial de melanom
• Istoricul personal de melanom
• Istoricul personal de cancer de piele- bazocelular sau scuamos
● Evitarea tutunului
● Efectuarea activatii fizice zilnice
● Mentinerea unei greutati corporale sanatoase
● O dieta bogata in fructe, legume, cereale intergrale
● O dieta saraca in grasimi saturate/trans si carne rosie sau procesata
● Limitarea alcoolului (zero este cel mai bine)
● Protejeazarea fata de infectiile transmise sexual: HPV
● Evitarea expunerii excesive la soare si abrozarii la solar
● Efectuarea in mod regulat a screeningului pentru cancerul de san, cel cervical (col uterin), cel colorectal si cel pulmonar ( daca ai istoric de fumator)